...or, respiratia reprezinta consecinte naturale ale dispozitiei organelor masinii respective, dupa cum miscarile unui ceasornic sunt un rezultat al actiunii contragreutatii sau rotilor.Ca un ecou la tratatul lui Descartes apare lucrarea ,,Omul masina scrisa de LA METTRIE, care ia drept model pentru fiinta umana animalul-masina construit de Descartes.Aceste lucrari pot fi considerate ca premise filosofice ale viitoarelor abordari sistemice din psihologie.I.3. FIZIOLOGIE si NEUROLOGIE P.K. ANOHIN din 1935 s-a preocupat de studiul aferentatiei care a prefigurat unele dintre principiile cibernetice.Clasifica aferentatia in 3 grupe aferentatia situationala sau circumstantiala ansamblul tuturor agentilor externi si al influentelor provenite de la ei, care, in conditiile date, au o relativa constanta pentru animal sau pentru omconstituie totodata o multime extrem de complicata de influente diverse. aferentatia declansatoare- stimulul care conduce la manifestarea exterioare a unei activitati a organismului. aferentatia inversainformeaza asupra rezultatelor actiunii efectoriiii da organismului posibilitatea sa aprecieze gradul de reusita al actiunii executate.cea mai importanta, constituie ,,analogul conexiunii inverse din cibernetica.P.K. ANOHIN studiind activitatea reflex-conditionata a creierului a formulat ,,teoria sistemului functional.Dupa opinia lui, rolul hotarator in realizarea actelor reflexe il au centrii nervosi din etajul cortical si subcortical.Verigile de baza care intervin in functionarea actelor reflexe sunt1 sinteza aferenta2 luarea deciziei3 programul aferent al actiunii, cu copia comenzii4 acceptorul actiunii, care anticipa parametrii viitorului rezultatului5 obtinerea rezultatului6 aferentatia inversa despre parametrii rezultatului7 procesul de comparatie a parametrilor rezultatelor obtinute cu parametrii prognosticati in cadrul acceptorului actiunii. Doua dintre aceste verigi au o importanta deosebita1 acceptorul actiunii reprezinta un aparat nervos destinat perceperii informatiei despre rezultatele obtinute si apoi compararii lor cu parametrii rezultatelor stabilite in momentul actiunii stimulului conditionat. ,,acceptorul- poate fi considerat ca expresia materiala a scopului - controleaza rezultatele actiunii si le compara cu scopul fixatSe subliniaza astfel importanta predictiei in realizarea controlului conduitei.2 aferentatia inversa sau feed-back-ul care leaga rezultatele actiunii cu acceptorul actiunii informeaza ca s-au obtinut anumite rezultate si nu altele.Cel ce sanctioneaza definitiv acesta informatie este acceptorul actiunii care apare ca un element etalon apreciativ ai parametrilor rezultatului actiunii.Cand intre cele 2 verigi exista concordanta actul se incheie si organismul trece la realizarea unui nou compartament dezacord este generat un nou lant de relatii de orientare, investigare cu o rapida si puternica influenta activitatoare a scoartei cerebrale favorizator al alegerii unor noi comportamente pentru sinteza aferenta.In felul acesta spectrul informatiei se largeste, se elibereaza programe de activitate mai perfectionate.Important in acest sistem functional sunt implicate si unele elemente psihice.In primul stadiu al sintezei aferente intervine motivatia, memoria, etc.Asadar, viziunea sistemica este extinsa si asupra psihicului. Abordarea sistemica a psihicului uman a fost insa impusa de teoria informatiei, de cibernetica si mai ales de teoria generala a sistemelor TGS.Teoria informatiei a facilitat elaborarea unei viziuni holiste asupra psihicului. Ea a permis intelegerea mai clara a caracterului informational, deci nesubstantial, al psihicului.Informatia este o relatie intre mai multe entitati ce se afla in stare de constrangere sau de interactiune reciproca, susceptibila de a fi canalizata de-a lungul diverselor transformari mentinandu-si insa o invarianta.Faptul ca prin intermediul teorie informatiei putem studia cum un sistem intra in contact cu altul, cum diverse constrageri biologice date de organizarea sistemului nervos central limiteaza seria adaptarilor posibile ale matricei socioculturale are o mare importanta pentru explicarea sistemica a psihicului, acesta integrandu-se el insusi in sirul factorilor constrangatori sau facilitatori ai evolutiei umane.I.4. CIBERNETICACibernetica propune o serie de concepte operationale cu ajutorul carora pot fi intelese cele mai diverse masini, inclusiv cele biologice si sociale.Ea introduce notiunile de reglare si deviatie, cele de control si programare.Cea mai importanta este insa notiunea de conexiune inversa feed-back cu diversele sale varietati - feed-back-ul negativ, care anuleaza orice deviatie de la norma - feed-back-ul pozititiv care creste deviatia.Cibernetica generalizeaza raporturile implicate in autoreglarea organismelor vii sau a celor nevii automate, recurge la exprimarea lor formalizata pe baza matematicilor superioare, la modelarea tehnica a functiilor si activitatilor organismelor vii in virtutea unor legitati generale.Toate acestea nu puteau fi facute fara sprijinul psihologiei.Din colaborarea ciberneticii cu psihologia s-a surprins natura informationala a psihicului si caracterul lui integrator-sistematic.Infuzia ciberneticii in alte domenii ale cunoasterii a dus la aparitia unor cunostinte biocibernetica, neurocibernetica, cibernetica economica si sociala, cibernetica psihologica.I.5. Teoria generala a sistemelor este o alta orientare teoretica ce a reprezentat una dintre premisele fundamentale ale introducerii viziunii sistemice in psihologie.Ludig von Bertalanffy, creatorul teoriei generale a sistemelor, a facut apel la psihologie, din care si-a extras argumentele pentru a-si ilustra ideile. In centrul preocuparilor sale se afla conceptul de sistem. Sistemul este orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata non-intamplatoare. Definitia sugereazaesentiala este nu natura substantial-calitativa a elementelor, ci configuratia si relatiile determinate dintre ele.Notiunile de sistem si de element sunt mobile, modificabileImportanta este nu pozitia se sistem sau de element, ci relatia interactiunea si interdependenta lor. Elementul devine semnificativ numai in relatie cu alt element.Luat in sine, el capata semnificatie numai daca il consideram tot ca sistem, ca ansamblul altor interactiuni si interdependente realizate la alt nivel.Elementele se asociaza in ,,subsisteme iar subsistemele legate si corelate intre ele formeaza ,,sistemul.Senzatiile, perceptiile, gandirea, memoria asociate intre ele formeaza subsistemul cognitiv acesta, corelat cu subsistemul afectiv, cu cel motivational si volitiv, formeaza sistemul de personalitate. La randul lui, sistemul de P devine subsistem in raport cu sistemul social. In tratarea sistemica elementul este ceva relativ aflat in relatii de apartenenta sau de incluziune fata de altceva. El vorbeste de un anumit tip de sistem cel deschis.Sistemul este deschis in sensul ca lasa sa patrunda in s...
Download