... care se stie ca dispun de sute de unitati mai mici numite gene. Toate celulele corpului contin cromozomi, dar numai cromozomii nucleilor celulelor sexuale afecteaza si raspund de ereditatea umana. In procesul formarii omului se reunesc cate 23 cromozomi de la fiecare din cei doi genitori implicati in procesul formarii unei noi fiinte umane. Genele sunt totdeauna perechi. Cei 46 cromozomi, cu nenumaratele lor gene reprezinta potentialul ereditar constituit pe seama incrucisarii si reunirii de experienta adaptativa stratificata in el. Fiecare gena este localizata corespunzator cromozomului pereche. In 1944 OSALD T AVERY si COLIN MUNRO MACLEARD impreuna cu MILLES DEFIELD MC CARTHY au descris substanta transformatoare a pneumocitelor din tipul R in tipul S si au descoperit ca ADN-ul, nu proteina reprezinta substanta ce contine si transmite informatia genetica demonstrand totodata rolul genetic al acidului dezoxiribonucleic. Aceasta a fost o descriere epocala. Dupa 9 ani 1953, psihiatrii englezi FRANCIS HARRY CRICK n. 1861 si MAURICE HUGH FRIEDRICH ITKINS n. 1928 si impreuna cu americanul JAMES DEEY ATSON n. 1928 au construit primul model de structura dubluhelicoidala a ADN-ului, care este compus din doua laturi panglici polinucleile paralele infasurate si legate prin punti de hidrogen purine si pirimine. Codul genetic a devenit repede un castig de exceptie in genetica. S-au abordat dupa aceste descoperiri nenumarate probleme legate de compozitia interna a structurii elicoidale. Cei trei oameni de stiinta ce au lamurit o parte din aceste probleme J. D. ATSON, F.H.C. CRIECK si M. H. F. ITKINS au primit premiul Nobel. ATSON si CRICK au pus in evidenta faptul ca moleculele ADN stocheaza experienta genetica si sunt capabile de transferul ei, fiind responsabile de trecerea de la o celula la alta in dezvoltarea unui organism. Cand se divid celulele genetice cele doua laturi ale ADN-ului apar pe aproape de mijlocul spiralei. Fiecare parte se divide si ea insasi, ceea ce inseamna ca ADN-ul din secventele laterale trece spre partea de mijloc e vorba de substante chimice. Codul ADN duce informatia direct spre celulele ce opereaza cu proteine. Se constituie moleculele cunoscute ca ARN mesager similare cu ADN. Aceste celule ARN mesager duc informatia de la unul din factorii proteinelor celulare ale spiralei la altul. TOBJORN OSCAR GASS n. 1910 si J. BRACHET au demonstrat ca acizii nucleici ADN si ARNse gasesc in orice celula 1940. ADN se afla in nucleu fiind purtatorul ereditatii a caracteristicilor ereditare. Acelasi lucru l-a constatat si O.T.AVERY, C. MACLEOD si MACCARTY 1944. ARN domina in citoplasma nu in nucleu si are o stransa legatura cu biosinteza proteinelor si anume cu sinteza constituentilor ciochimici, care exprima caracteristicile ereditare 1952. N.M. SISAKJ si M.S.CERNJAL au constatat si ei prezenta ARN-ului in cloroplatii 1952. Toate acestea au conturat si stimulat obiectivele ingineriei genetice. Aceasta este considerata ca o chirurgie chimica, de fat. Ea poate schimba numarul caracteristicilor biochimice fara a altera structura genetica s-a constituit o deontologie expresa, in acest sens. Potential, ingineria genetica poseda stapanirea relativa a intelegerii si posibilitatii de modificare genetica. In 1994, luna septembrie s-a transmis la TV o modificare genetica de interventie ce va fi implementata mai tarziu. Au urmat alte experimente interesante. S-a realizat o importanta decodificare a codului genetic.Se pun numeroase probleme etice si religioase precum se stie in legatura cu aceste probleme. Biochimia genetica evolueaza pe linia unei metodologii de cea mai inalta tehnologie. Psihologia diferentiala isi va strange in viitor foarte mult legaturile cu ingineria genetica. Biotehnologiile ce s-au conturat intre timp sunt foarte numeroase si s-a ajuns la un progres remarcabil in aceste probleme. In 1982, a avut loc un prim transfer remarcabil de inginerie genetica ...
Download