Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

Atentia

...pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh
ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartqc tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1033tlangfe2052tcgridtlangnp1033tlangfen
p2052 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs36tultinsrsid7748214 Neurofiziologia atentieiSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs36tultinsrsid7748214 tpar tpar Stpard tltrpartqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tinsrsid7748214 ttab SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tlang1036tlangfe2052tlangnp1036tinsrsid774821
4tcharrsid7748214 Principala formatiune implicata in realizarea atentiei este sistemul reticulat. Formatiunea reticulata pregateste cortexul si caile senzoriale pentru a raspunde adecvat la un stimul. Lezarea accidentala sau experimentala a acestei formatiuni duce la coma profunda. Invers, o serie de cercetari experimentale au aratat ca stimularea acestei zone duce la trezire in cazul in care animalul ex. Pisica sau subiectul uman ce participa la experiment se afla in stare de somn. Stimularea formatiunii reticulate atunci cand subiectul se afla in stare de veghe duce la aparitia reflexului de orientare. Asadar, contributia formatiunii reticulate la realizarea atentiei nu mai poate fi pusa la indoiala. Aceasta formatiune se afla in stranse conexiuni cu cortexul. Pe baza sistemului reticulat activator ascendent, formatiunea reticulata activeaza cortexul, facandu-l disponibil pentru receptionarea si procesarea semnalelor de la analizator. Formatiunea reticulata din trunchiul cerebral genereaza o reactie tonica, se alerteaza cortexul, in vreme ce proiectiile talamice ale sistemului reticulat genereaza o reactie fazica, implicata in concentrarea si comutarea atentiei. La randul sau, cortexul, actionand descendent, are o actiune excitatoare sau inhibitoare asupra formatiunii reticulate.tpar ttab Stimulii receptionati la nivelul analizatorilor sunt transmisi spre cortex fie direct, prin caile lemniscale, la zonele specifice de proiectie, fie indirect, colateral, prin medierea formatiunii reticulate. In functie de nivelul de activare indus de sistemul reticulat, cortexul realizeaza o procesare selectiva a informatiei receptionate de la analizatori. Daca anumite patternuri de activare receptate de cortex sunt dublate de un nivel de activare adecvat indus de formatiunea reticulata, atunci procesarea acestor patternuri este prioritara, selectiva. Unitatile de informatie mai activate sunt selectionate si fac obiectul unor procesari ulterioare, mai laborioase. Informatiile subactivate, insuficient sustinute de sistemul reticulat activator ascendent, sunt ignorate sau slab procesate. Aceasta subactivare se poate datora fie intensitatii reduse a stimulului receptionat, fie valorii sale motivationale reduse, fie unei analize descendente insuficiente. Putem ilustra cele spuse anterior facand apel la experienta noastra cotidiana. Un stimul de intensitate redusa sau un stimul care nu prezinta interes pentru noi nu intra in campul atentiei. Asadar cortexul poate activa, la randul sau, formatiunea reticulata care sustine insuficient energetic o anumita informatie, adica un anumit pattern de activare. Odata activata, formatiunea reticulata sustine activitatea cortexului de prelucrare a mesajului receptionat.tpar ttab Relatiile dintre formatiunea reticulata si cortex au fost modelate deja de Sokolov 1963, pentru a explica reflexul de orientare. Reflexul de orientare este un conglomerat de modificari neurofiziologice si comportamentale care apar cand organismul este confruntat cu un stimul nou si semnificativ din punct de vedere motivational. El consta intr-o redirectionare a atentiei asupra acestui stimul, a locatie sale sau a canalului senzorial care la receptat.Dupa 10-15 prezentari ale stimulului apare efectul de habituare,intensitatea reflexului de orientare scazand in intensitate. Pe tpar EEG se inregistreaza o activitate semnificativa doar in zona de proiectie a stimulului respectiv care dispare si ea dupa alte 25-30 de stimulari.Aceste modificari neurofiziologice l-au facut pe Sokolov sa postuleze existenta unui model acceptor,concretizat,eventual,sub forma unor patternuri de activare specifice, de care dispune cortexul in vederea identificarii stimulului.Stimulul,o data receptionat,este transmis de receptor direct la cortex in zonele de proiectie sau indirect,prin canale colaterale,spre formatiunea reticulata-cortexca in figura de mai jos.tpar tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tlang1036tlangfe2052tlangnp1036tinsrsid774821
4tcharrsid7748214 tpar tpar tpar tpar tpar Stpard tltrpartqj tli0tri0tidctlpartbrdrttbrdrstbrdr15tbrsp20 tbrdrltbrdrstbrdr15tbrsp20 tbrdrbtbrdrstbrdr15tbrsp20 tbrdrrtbrdrstbrdr15tbrsp20 tpvparatphpgtposx5967tposnegy-434tabs3624tdxfrtext
180tdfrmtxtx180tdfrmtxty0taspalphataspnumtfaautotad
justrighttrin0tlin0trtlguttertitap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs24tinsrsid7748214 CORTEXtpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tlang1024tlangfe1024tnoprooftinsrsid7748214 ItshpIttshpinsttshpleft1809tshptop-167tshpright180
9tshpbottom553tshpfhdr0tshpbxcolumntshpbxignoretshp
byparatshpbyignoretshpr1tshprk0tshpfbltxt0tshpz4tsh
plid1042ItspItsn shapeTypeSItsv 20SSItspItsn fFlipHSItsv 0SSItspItsn fFlipVSItsv 1SSItspItsn shapePathSItsv 4SSItspItsn fFillOKSItsv 0SSItspItsn fFilledSItsv 0SSItspItsn lineEndArroheadSItsv 1SSItspItsn fArroheadsOKSItsv 1SSItspItsn fLayoutInCellSItsv 0SSItspItsn fLayoutInCellSItsv 0SSSItshprsltIttdotdobxcolumntdobyparatdodhgt8196t
dplinetdpptx0tdppty0tdpptx0tdppty720tdpaendsoltdpae
nd2tdpaendl2tdpx1809tdpy-167tdpxsize0tdpysize720tdp
line15tdplinecor0tdplinecog0tdplinecob0SSSSItrtlcht
fcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tinsrsid7748214 model acceptor tpar Stpardtplain tltrparts15tqj tli0tri0tidctlpartbrdrttbrdrstbrdr15tbrsp20 tbrdrltbrdrstbrdr15tbrsp20 tbrdrbtbrdrstbrdr15tbrsp20 tbrdrrtbrdrstbrdr15tbrsp20 tpvparatphpgtposx1791tposy19tabs1166tdxfrtext180td
frmtxtx180tdfrmtxty0taspalphataspnumtfaautotadjustr
ighttrin0tlin0trtlguttertitap0 trtlchtfcs1 tabtaf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tbtfs24tlang1033tlangfe2052tcgridtlangnp1033tlangf
enp2052 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tlang1024tlangfe1024tnoprooftinsrsid7748214 ItshpIttshpinsttshpleft1233tshptop136tshpright1665
tshpbottom136tshpfhdr0tshpbxcolumntshpbxignoretshpb
yparatshpbyignoretshpr1tshprk0tshpfbltxt0tshpz0tshp
lid1031ItspItsn shapeTypeSItsv 20SSItspItsn fFlipHSItsv 0SSItspItsn fFlipVSItsv 0SSItspItsn shapePathSItsv 4SSItspItsn fFillOKSItsv 0SSItspItsn fFilledSItsv 0SSItspItsn lineEndArroheadSItsv 1SSItspItsn fAr...
Download