...n subiectiv, forma de desfasurare a activitatii, pentru ca, dupa cum arata A. N. Leontiev 27, p. 138, odata cu transformarea structurii activitatii omului se schimba si structura constiintei. El precizeaza in fata omului se afla reteaua fenomenelor naturii. Omul instinctelor, salbaticul nu se desprinde pe sine din natura. Omul constient se desprinde pe sine, categoriile sunt treptele acestei desprinderi, adica ale cunoasterii lumii, puncte nodale in reteaua care-l ajuta s-o cunoasca si s-o cucereasca 27, p. 139.Pierre Janet 27, p. 139 considera ca a fi constient inseamna a te inscrie povestea propriei tale experiente, iar Henri Ey 12 arata ca asumandu-si functia de a vorbi, subiectul se ridica in fata lumii sale, caci identificand aceasta lume el se infrunta cu sine insusi, isi apare siesi. 12, p. 299.Constiinta este un proces de reflectare cognitiva de catre om a lumii si a lui insusi. Vorbim astfel despre constiinta despre lume si constiinta despre sine. in timp de constiinta despre lume este coercitiva, prezentand masura reala a lucrurilor, necesitatea obiectiva inexorabila, constiinta despre sine este conditia esentiala a activismului autoreglator, a selectivitatii si a interventiei creative in mediu. Constiinta despre lume se bazeaza pe modele sau imagini ale realitatii obiective, pe cand constiinta despre sine se intemeiaza pe modelul eului si pe trasaturile personale.Eul este nucleul personalitatii in alcatuirea caruia intra cunostintele si imaginea despre sine, precum si atitudinile fie constiente, fie inconstiente fata de cele mai importante interese si valori.Eul, inteles ca ansamblul insusirilor personalitatii, este alcatuit din urmatoarele ansambluri eu fizic sau biologic, ce are in vedere atitudinile corporale care se identifica cu schema corporala eu spiritual, alcatuit din totalitatea dispozitiilor psihice innascute sau dobandite eu social, ce are in vedere atitudinile fata de relatiile sociale ale individului.Gordon Allport 3 se intreaba daca ideea de eu este necesara si daca nu ar fi cazul sa fie inlocuita cu alta ceva mai cuprinzatoare, incluzand simtul corporal, self-identitatea, autoaprecierea, self-extensiunea, gandirea rationala, imaginea de sine, tendinta proprie, functia cunoasterii toate acestea fiind denumite prin conceptul proprium.Dupa G. Allport, constiinta reprezinta o structurarea a catorva stari ale eului, in special respectul fata de sine imaginea de sine efortul central.Eul este ceva de care suntem imediat constienti. G. Allport Il considera regiunea calda, centrala, strict personala a vietii noastre. Este un fel de nucleu al fiintei noastre si totusi nu este un nucleu constant 3, p. 123.Eul se elaboreaza treptat, incepand din copilaria mica, atunci cand copilul este unicentrat, dar nu egocentric dupa Allport, si apare mai intai non-eul, adica TU. Eul corporal care incepe sa se dezvolte este o ancora a constiintei de sine.Mai tarziu, din al doilea an de viata, factorul limbaj este foarte important, pentru ca prenumele este o delimitare stricta a Eului. Numele este strans legat de respectul de sine, dar si de simtul identitatii de sine.Respectul de sine self-esteem apare in relatia normala dintre copil si mediu din impulsul explorator. Simtul eului apare cand actiunile lui sunt zadarnicite si zdruncinate.Nevoia de autonomie este semnul principal al Eului.Gordon Allport considera ca proprium-ul are in structura lui sapte aspecteGeneza EU TIMPURIU 0-3 aniA1 Simtul eului corporalA2 Simtul unei identitati de sine continueA3 Respectul fata de sine, mandriaGeneza 4-6 aniA4 Extensia euluiA5 Imaginea euluiGeneza 6-12 aniA6 Eul ca factor rationalGeneza AdolescentaA7 Efortul personal centralProprium-ul se considera a fi unificarea celor sapte aspecte.in abordarea personalitatii umane, Gordon Allport o considera ca fiind organizarea dinamica, in cadrul i...
Download