Ontologia ...SItvern16437SStltrsect tendnotestaendnotestaftnstart0thyphhotz0taftnnartn ospaceforultlytprtmetthyphcaps0thorzdoctdghspace120 tdgvspace120tdghorigin1701tdgvorigin1984tdghsho1tdg vsho0tjexpandtviekind1tviescale100tpgbrdrheadtpgbrd rfoottbdrrlssixthtmautsptnolnhtadjtbltoldastrsidroo t2783414 tdonotshomarkup1tfet0tltrpar tsectd tltrsecttlinex0tendnheretsectdefaultcltsaftnnartsa ftnstart0 Ittpnseclvl1tpnucrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpnha ng Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap 0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tf196tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tla ngfenp1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf1tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid124 61384 POSIBILITATEA ONTOLOGIEItpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap 0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid12 461384 ttab ttab ttab ttab ttab ttab ttab tpar Stpard tltrpartql tli4320tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin432 0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 titf36tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid 12461384 Motto SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid12 461384 Prin SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs24tultlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsi d12461384 MetafizicaSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf557tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid1 2461384 , Aristotel teetbai ia sarcina ste3 instituie din nou , teempotriva sofitbatilor posibilitatea tbatiintfeei tbai a filosofiei P.Aubenquetpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap 0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid12 461384 tpar ttab Corpusul scrierilor metafizice a lui Aristotel se constituie ca o cercetaSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf557tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid1 2461384 re a conditfeiilor de posibilitate a tbatiintfeei fiintfeei ca fiintfete3 , singura teen mte3surte3 ste3 refundamenteze filosofia tbai tbatiintfea , tipuri de discursuri paralizate de dificultte3tfeile ridicate de practica sofistte3 a limbajului . Sarcina metafizicii era , intr-o primte3 instantfete3 , instituirea discursului unic . Cte3ci concluzia sofistte3 asupra imposibilitte3tfeii minciunii atrte3gea dupte3 sine inutilitatea discursului constructiv tbai multiplicitatea discursurilor posibile despre fiintfete3 , atbaa cum subliniazte3 Aristotel teen cartea a IV-a Dacte3 doute3 judecte3tfei contradictorii ar fi adevte3rate teen acelatbai timp despre acelatbai lucru , atunci toate lucrurile s-ar reduce la unul . Dar aceasta ar fi un paradox . tcen al doilea rte2nd , dupte3 ce filosofia teetbai va fi teendeplinit prima sarcinte3 , trebuie cercetat dacte3 mai existte3 alte dificultte3tfei care ar conduce spre imposibilitatea vreuneia din tbatiintfeele fundamentale . tpar ttab Afirmatfeia ce deschide cartea IV a Metafizicii , Existte3 o tbatiintfete3 care studiazte3 fiintfea tbai propriette3tfeile sale esentfeiale 1003a , corelatte3 cu o alta , Tot astfel se vorbetbate tbai despre Fiintfete3 teen multe acceptfeii , dar teentotdeauna cu privire la unul tbai acelatbai principiu1003b , apare teen acest context ca extraordinar de optimistte3 , statute2nd existentfea efectivte3 a celei mai teenalte dintre tbatiintfee . De altfel , Aristotel credea cu fermitate teen existentfea principiilor absolute. La teentrebarea dacte3 va fi ori nu va fi teen stare ste3 le pte3trundte3 pte2nte3 la capte3t , el oscileazte3 intre rte3spunsul pozitiv tbai cel negativ , teenclinte2nd inste3 cte3tre afirmativ , dupte3 cum afirmte3 Ion Banu . tcen acest context al aprecierii trebuie interpretate afirmatfeiile aristotelice mai sus citate rte3mte2ne de cercetat dacte3 tbai teen ce mte3surte3 acestea se pot sustfeine teen raport cu teentregul operei aristotelice . Observte3m inste3 corelarea , teen viziune aristotelicte3 , a posibilitte3tfeii tbatiintfeei cu existentfea principiului unic al realitte3tfeii la care se referte3 discursul tbai sesizarea lui de cte3tre cel ce sustfeine acest discurs . tcen cadrul teoriei semnificatfeiei , Aristotel va evidentfeia conditfeiile care fac posibil discursul tbatiintfeific . tpar ttab Atacte2nd modul teen care ai fost puse problemele de limbaj de cte3tre sofitbati , Aristotel va demasca rezolvte3rile lor verosimile ca nesocotind adevte3rata esentfete3 a limbajului . Din punctul lor de plecare , conceperea fiintfeei tbai a cuvte2ntului ca perfect aderente fie prin conventfeie , fie teen mod natural , nu se putea ajunge decte2t la concluzia paradoxalte3 cte3 totul este adevte3rat SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs16tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid12 461384 1SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf557tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid1 2461384 . Aristotel surmonteazte3 aceastte3 dificultate prin conceperea raportului limbajului cu fiintfea ca mijlocit , iar nu nemijlocit. Stagiritul afirmte3 cte3 doar propozitfeia este locul adevte3rului tbai al falsului , iar adevte3rul se probeazte3 prin asemte3narea unei judecte3tfei cu starea de lucruri la care se referte3 . Subliniazte3 cte3 semnificatfeia nu are teen sine putere existentfeialte3 , astfel cte3 , dacte3 spunem tfeap-cerb , ne referim la toate fiintfeele care ar avea deodatte3 toate caracteristicile esentfeiale tfeapului tbai cerbului , fte3rte3 a fi necesar ca acestea ste3 existe . Propozitfeia e locul adevte3rului tbai falsului fiind o compunere de substantiv , verb etc. ce se teenlte3ntfeuie corespunzte3tor sau nu realitte3tfeii . tpar ttab Teoria aristotelicte3 a limbajului se bazeazte3 pe doute3 premise noi folosim nume teen locul lucrurilor tbai totutbai nu existte3 asemte3nare complette3 intre lucru tbai nume . Cea de-a doua premiste3 este expresie tocmai a caracterului mijlocit al raportte3rii cuvte2ntului la fiintfete3 reprezintte3 corectarea erorii sofiste , teenste3 ridicte3 o problemte3 teen contextul teen care a nu semnifica un singur lucru teenseamnte3 a nu semnifica nimic , iar a nu semnifica nimic atrage dupte3 sine imposibilitatea oricte3rui dialog SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs16tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid12 461384 2SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid12 461384 SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs24tultlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsi d12461384 MetafizicaSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs24tlang1048tlangfe1033tlang... Download |