...corporala si identitatea sexuala. Desi, acestea sunt aspecte morfofunctionale, poseda o energie specifica, de dezvoltare si maturizare, si vor constitui forma de subidentitate, aflata in centrul sinelui. Forma corporala, expresia si supletea sau stangacia sunt foarte importante, si din capul locului, sunt diferit constientizate, de fete si baieti dupa 6-7 ani. Diferentele se manifesta, pe de o parte, prin greutate, inca de la nastere, si prin caracteristici diferentiale, de apartenenta sexuala. Asadar, caracteristicile corporale si subidentitatea sexuala sunt innascute, si implicate in nucleul personalitatii.Dupa nastere, incep sa actioneze, latent, subidentitatea familiala, si apoi, treptat, tot mai intens, si subidentitatile sociale si culturale, ca forme de expresii ale mediului, ce-si pun, primele, amprenta asupra dezvoltarii, si creeaza, primele solicitari active si specifice, de adaptare, cu anumite caracteristici.Mai tarziu, in varstele adulte, actioneaza si se impun, ca cerinte sociale, factorii ce construiesc, ceea ce, se poate denumi, subidentitate profesionala.Subidentitatea culturala si sociala, dar mai ales cea profesionala, sunt diferite, si ele, ca evolutie. Subidentitatea sociala si profesionala se dezvolta, intai, sub forma de adaptare la standardele, si cerintele mediului familial, si apoi la cercul mai larg, de contact, a acestui mediu cu viata sociala, in genere, apoi are loc, o dezvoltare a acestor subidentitati, sub imperativul solicitarilor, oarecum legiferate social, de a se realiza o cultura si socializare, prin interventia scolii, care directioneaza, o foarte mare cantitate de cultura si de socializare, prin gradele diferite si nivelurile disponibile de scoli, de care se dispune. In aceste conditii, societatea creeaza o oferta foarte larga de strategii de adaptare si de informatii. Treptat, subidentitatea culturala mai ales, va deveni, din ce in ce mai mult, dominata de cerintele interne, si de forta de a parcurge, competitii, din ce in ce mai severe, privind constituirea subidentitatii culturale. Chiar daca, subidentitatea sociala pare, mai putin angajata, intr-un proces de evolutie, similar si gradual, si in foarte mare masura, dominata de caracteristici tipologice, de activism, inteligenta, implicatie, etc., si aceasta va avea o evolutie continua in decursul vietii. Mai mult decat atat, in timp ce, subidentitatea sociala pare a solicita foarte mult timp, ce se rapeste dezvoltarii si expansiunii subidentitatii culturale, aceasta din urma, este mai putin afectata de varsta, decat subidentitatea sociala, care este implicata, in reguli sociale, ce prevad si protectie pentru varstele de dezvoltare, pentru cele de regresie si pentru persoanele handicapate.Ca atare, este evidenta, evolutia structurilor de dilatare si contragere a diferitelor feluri de subidentitati. De aceea, am numit teoria tipologica, pe care, o prezentam, o tipologie evolutionista.Analizand separat felul de evolutie a fiecareia, din aceste structuri tipologice, legate de subidentitati si formele lor de implicatie, in structurile sinelui, subliniem, de la inceput, ca pentru fiecare etapa a dezvoltarii umane, exista o anumita schema de baza a intercorelatiei si a formelor de dominatie, a subidentitatilor, la care ne-am referit. Pe fondul modelului de varsta, se afla modelul individual, cu aspectele sale complexe, in care se exprima, atat caracteristici embriogenetice, morfologice, cat si caracteristici de rasa, etnie, aspecte endocrinologice, si bineinteles, aspecte legate de caracteristicile intelectului, ca instrumentarul de comanda, al strategiilor adaptative. La acestea, se adauga forta, mobilitatea si echilibrul sistemului nervos central, caracteristicile inteligentei si structurile de primaritate- secundaritate ale activitatii psihice totale, aspecte proiective, cu forta lor, si flexibilitatea mecanismelor de aparare.Subidentitatile, in ansamblu, au un nucleu de convergenta si emergenta. Acesta este cel al zonei...
Download