...0tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartqc tfi284tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin
0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itrtlchtfcs1 taf36 tltrchtfcs0 tbtitf36tfs28tultinsrsid2966687 APORIA TRISTEtdeIItpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtitfs28tultinsrsid2966687 tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtitfs28tinsrsid2966687 tpar Stpard tltrpartqj tfi284tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin
0titap0 Itrtlchtfcs1 taf36 tltrchtfcs0 tf36tfs28tinsrsid2966687 Atte2t teen calitatea de sentiment t93empirict94 al vietfeii, cte2t tbai teen calitatea de sentiment metafizic al acesteia, tristetfeea are o configuratfeie aporeticte3, ceea ce teenseamnte3 cte3 teen ambele ipostaze ea coincide cu o situatfeie afectivte3 conflictualte3. SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid296668
7 TSItrtlchtfcs1 taf36 tltrchtfcs0 tf36tfs28tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid29
66687 ristetfeea este o formte3 specificte3 a luptelor dintre contrarii. Fte3rte3 teendoialte3, individul care se instaleazte3 teen tristetfee ca teentr-un fel de concluzie afectivte3 a unei serii de evenimente cu un caracter strict personal nu va resimtfei niciodatte3 nevoia de a teoretiza pe marginea ei tbai de a-i atribui prin urmare, un sens mai profund tbai mai general. El nu va defini niciodatte3 tristetfeea teen termeni aporetici. Dar el o va percepe ca o tonalitate aporeticte3, o va percepe, deci, ca o contradictfeie afectivte3 internte3, ca o insatisfactfeie afectivte3, ca o indispozitfeie sufleteascte3, o va percepe atbaadar, ca o expresie a neteemplinirii vietfeii sale sufletetbati. Omul obitbanuit, care se teentristeazte3, se teentristeazte3 pentru cte3 este contrariat teen aspiratfeia lui spre fericire. Tristetfeea lui tristetfeea lui t93empiricte3t94 decurge din faptul cte3, teen elanul ste3u spre fericire, el teentte2mpinte3 opozitfeia unei fortfee exterioare. Din aceastte3 tensiune tbai luptte3 teentre contrarii nu rezultte3 neapte3rat un vid sufletesc, un t93neantt94 psihic. Dacte3 nu va cunoatbate ceea ce s-ar numi mortificarea sufletului, persoana dominatte3 de sentimentul tristetfeii t93empiricet94 va cunoatbate, totutbai, variatul registru al regretelor tbai, pentru o anumitte3 perioadte3 de timp, va intra chiar teentr-o stare de inactivitate, de imobilism tbai se va lte3sa pte3trunste3 de perfidia otrte3vitte3 a oboselii psihice.tpar Tristetfeea filozoficte3 este un sentiment mult mai complex. Un sentiment filozofic propriu-zis este un sentiment trecut prin filtrul reflectfeiei, al meditatfeiei, al ratfeiunii critice. Un sentiment devine un sentiment filozofic atunci cte2nd teel conceptualizte3m, teel ratfeionalizte3m, teei atribuim un sens explicit.tpar Deci, existte3 doute3 feluri de tristetfee tristetfeea iratfeionalte3 sau prefilozoficte3 tbai tristetfeea filozoficte3. Lor le corespund doute3 forme specifice ale autocunoatbaterii una dintre ele este t93abstractte3t94 tbai impreciste3, cealaltte3 este t93concrette3t94 tbai exactte3. Autocunoatbaterea abstractte3 ne indicte3 faptul cte3 sentimentul tristetfeii este un sentiment totalizator al vietfeii subiective, dar ea nu descifreazte3 cauzele ascunse ale acestui fenomen ea procedeazte3 ca tbai cum cauzele respective nici nu ar exista. De asemenea, aceastte3 formte3 a autocunoatbaterii nu se referte3 teen termeni explicitfei la contfeinutul aporetic al sentimentului iratfeional al vietfeii. Autocunoatbaterea concrette3, teenste3, dezvte3luie cauzele pentru care tristetfeea poate deveni sentimentul concluziv al trte3irii subiective teen teentregul ei, circumstantfete3 care teei permite, totodatte3, ste3 treacte3 la explicitarea aporiei consubstantfeiale tristetfeii tbai la definirea ei corectte3.tpar Fte3rte3 teendoialte3, autocunoatbaterea concrette3 este precedatte3 de autocunoatbaterea abstractte3. Cu alte cuvinte, reflectfeia filozoficte3 asupra tristetfeii pleacte3 de la constatarea cte3 teen urma impactului cu existentfea apare teen contbatiintfea omului o primte3 formte3 de t93indispozitfeiet94, o primte3 formte3 de nefericire - tristetfeea iratfeionalte3 - tbai se motiveazte3 prin dorintfea de a revela cauza acestei t93indispozitfeiit94, a acestei t93nefericirit94, a acestei t93tristetfeit94. Ea ne dezvte3luie faptul cte3 tristetfeea t93originarte3t94 decurge din neteemplinirea aspiratfeiei originare spre fericire, aspiratfeie prezentte3, teentr-o modalitate implicitte3, teen sufletul fiecte3rui individ. Dar misiunea ei nu se opretbate aici. Meditatfeia filozoficte3 trece dincolo de aceastte3 explicatfeie oarecum tautologicte3, pentru a cte3uta cauzele mai concrete ale sentimentului de tristetfee. Ea parvine la teentrebarea de ce nte3zuintfea de a fi fericit teen sensul absolut al cuvte2ntului este ceva ce nu se teemplinetbate niciodatte3 tcen cursul investigatfeiei care urmte3retbate ste3 dea rte3spunsul la teentrebare tbai ste3 descopere adevte3rul, apare, teenste3, un fenomen straniu tristetfeea teenste3tbai evolueazte3, devenind mai profundte3 tbai mai complexte3, devenind o tristetfee t93filozoficte3t94. Aceasta echivaleazte3 cu a spune cte3 degajte2nd cauzele pentru care sentimentul fundamental al omului nu poate fi, teen ultimte3 instantfete3, decte2t sentimentul tristetfeii, noi ajungem ste3 transformte3m tristetfeea iratfeionalte3 teen tristetfee autoreflexivte3, deci teentr-un sentiment contbatient de motivatfeiile ce-l determinte3 ste3 se constituie teen pura lui specificitate - ca sentiment aporetic, cu alte cuvinte - tbai care se percepe pe sine ca sentiment avte2nd un astfel de contfeinut. Tristetfeea autoreflexivte3 este tristetfeea devenitte3 contbatientte3 de propria ei structurte3 aporeticte3 tbai, prin urmare, de propria ei t93ideet94, de propriul ei sens logic tbai care teetbai dte3 seama cte3 aceste autodezvte3luiri au fost fte3cute posibile de un alt tbair de autorevelatfeii ale contbatiintfeei - de autorevelatfeiile care au deconspirat t93fiintfeat94 subiectivitte3tfeii ca fiind de naturte3 aporeticte3. tpar Prin intermediul introspectfeiei autoobservte3rii, individul poate ajunge ste3-tbai teensutbaeascte3 ideea cte3 propria lui subiectivitate este formatte3 dintr-o constelatfeie de aporii existentfea tbai neantul, finitul tbai infinitul, timpul tbai eternitatea, ratfeiunea tbai sensibilitatea, puritatea tbai impuritatea, contemplatfeia tbai actfeiunea. Descoperirea oricte3ruia dintre aceste cupluri aporetice antreneazte3 cu sine sensibilizarea acutte3 a contbatiintfeei. Se poate constata, totutbai, cte3, privite prin prisma efectelor sensibilizatoare, configuratfeiile amintite se ordoneazte3 pe o anumitte3 scarte3 valoricte3. Ideea cte3 fiintfea noastrte3 este terenul de confruntare teentre instinctul vietfeii instinctul mortfeii actfeionea...
Download