... si cunoasterea sociala, consider ca sunt suficient de bine cunoscute. Pentru partea practica mi-am propus sa realizez o analiza de imagini, mai bine spus, de afise publicitare reprezentative pentru fiecare din campaniile publicitare ale doua concerne de renume mondial. Este vorba de firmele binecunoscute Marlboro si United Colors of Benetton. Voi arata, pe cat imi va sta in putinta de clar, felul in care mesajul fiecarei firme este trimis spre publicul tinta folosind, pe de o parte, stereotipuri treptat create al barbatului Marlboro - pentru prima firma, iar pe de alta parte, destramarea sau deconstructia unor stereotipuri deja existente in societatea noastra stereotipurile interrasiale pentru Benetton. Analiza de imagini vizeaza atat aspectul fizic descriere, suport, cadru, cadraj, unghi de fotografiere, compozitia imaginii, cromatica, etc., cat si continutul simbolic care trimite la simbolul paradisului pierdut pentru Marlboro, si la stereotipul eroului civilizator pentru Benetton.Consider ca prin lucrarea de fata am reusit sa argumentez empiric, suficient de clar, faptul ca cei care construiesc publicitatea folosesc din plin stereotipurile pentru a ne influenta comportamentele, atestand astfel omniprezenta lor in viata noastra de zi cu zi.I. STEREOTIPURILE I IMAGINAbIAStereotipurile constituie elemente omniprezente in viata noastra, reprezentand tema predilecta a celor mai multe lucrari de psihologie sociala si nu numai. Mai mult chiar, nu putem vorbi de psihologie sociala fara a vorbi de stereotipuri. Tocmai datorita acestui fapt nu voi insista foarte mult asupra definitiilor existente sau asupra dezbaterii originii lor considerand aceste lucruri deja stiute si ca depasind obiectivele bine limitate ale acestei lucrari. Ma voi limita la a reaminti ca termenul de stereotip , preluat din limbajul tipografic, a fost pentru prima oara introdus in sfera psiho-socialului de catre Lippmann, in 1922, care le considera imagini din minte , indispensabile pentru filtrarea realitatii obiective atat de complexe. Astazi, majoritatea cercetatorilor din domeniul psihologiei sociale sunt de acord cu definitia lui Leyens conform careia stereotipurile reprezinta teorii implicite ale personalitatii, comune pentru ansamblul membrilor unui grup si care se refera la ansamblul membrilor unui alt grup si la grupul propriu. Prin raport cu trasaturile de personalitate, stereotipurile evoca elemente foarte bine asociate, vizuale si distinctive, facilitand, prin urmare, activitatea cognitiva. Dar, in acelasi timp, si interpretarea orientata a informatiilor din mediu consolideaza stereotipurile. Aceasta probabilitate a stereotipurilor de a se perpetua se datoreaza faptului ca ele furnizeaza premisele pe care ne bazam comportamentele. Dar nu numai comportamentele noastre, ci si modul de a ne exprima tinde sa perpetueze stereotipurile intergrupuri. Dar limbajul pe care-l folosim pentru descrierea a ceea ce observam discursul poate varia de la notiunea cea mai abstracta pana la notiunea cea mai concreta. Discursul, prin urmare, poate fi aplicat si imaginii, intrucat aceasta devine scriere din momentul in care este semnificativa, reclamand si ea, asemenea limbajului scris, un vocabular sau lexic.Prin urmare, stereotipul poate fi perpetuat nu doar oral, ci si prin scrieri sau reprezentari discurs scris dar si fotografia, filmul, reportajul, sportul, spectacolele, publicitatea, toate pot deveni suport al rostirii stereotipice.Binenteles, imaginea este mai imperativa decat scrierea impunand semnificatia dintr-o data, fara o analiza prealabila, fara dispersare. Imaginarul constituie invelisul imaterial al imaginilor care ne inconjoara, putand perturba raportul nostru cu lumea reala interpunandu-se intre noi si aceasta, ca un fel de ecran-filtru. Acest filtru poate deforma dar poate sa contribuie si la o captare mai buna, la o ghidare, orientare sau centrare mai bune. Gandirea imaginar-simbolica nu este asadar apanajul excl...
Download