...sihic. Oamenii isi fauresc explicatii atit pentru fenomenele lumii fizice de exemplu, pentru un trasnet sau pentru eruptia unui vulcan, cit si pentru compaortamentele umane pentru manifestari de furie, marinimie sau pentru esec . In general, astfel de explicatii au o natura cauzala, in sensul ca ele atribuie efectului observat o cauza. Fritz Heider , initiatorul teoriei atribuirii a fost cel care atras atentie cercetatorilor asupra importantei inferentelor pe care le face simtul comun cu privire la evenimentele din mediu. El asezat nevoia de intelegere, de ordine, de coerenta logica intre motivele umane fundamentale. In conceptia lui, cauzele pe care le atribuim comportamentelor celorlalti sunt de doua felurifactori interni de pilda, motivatia persoaneifactori externi situatia, presiunea sociala.De asemenea, el a aratat ca individul nu face numai hetero-atribuiri, cautind sa explice conduitele celorlalti , dar si auto-atribuiri, in incercarea de ase intelege pe sine. Jones si Davis au rafinat modelul lui Heider, insistind asupra atribuirilor interne. Teoria propusa de ei, a inferentelor corespondente, descrie maniera in care individual infereaza o dispozitie o trasatura a actorului persoana care desfasoara comportamentul si asupra careia se face atribuirea pe baza comportamentului observat. Elementul central al unui astfel de demers este reperarea intentiei actorului, iar pentru a stabili existenta intentiei, observatorul trebuie sa stie daa actorul este sau nu constient cu privire la efectele actiunii sale, si daca este capabil de a produce aceste efecte. In cazul in care unul din cele doua elemente ale intentiei lipseste, atribuirea interna este comparomisa. Indivizii sunt intertesati sa feca atribuiri interne deci sa puna in corespondenta comportamente si dipozitii, intrucit cauzele din interiorul persoanei sunt stabile si fac conduita predictibila. In cadrul teoriei atribuirii,un cimp de cercetari deosebit de interesant s-a dovedit a fi cel al atribuirii succesilui si esecului. Bernard einer, psihologul social care a stuniat acest gen de activitate cognitiva, a stability ca, in general, cauzele pe care le invoca indivizii in incercarea de a explica reusita sau esecul proprii sau ale altora pot fi ordonate dupa doua dimensiniintern personal- extern situationalstabil-instabil.Astfel, einer obtine patru tipuri de cause psibileinterna si stabila capacitateainterna si instabila efortulexterna si stabila dificultatea sarcineiexterna si instabila sansa.Un elev poate sa explice nota proasta pe care tocmai a primit-o punind-o pe seama uneia din aceste cause. Trebuie sa observam ca performantele sale scolare viitoare, precum si comfortul sau psihic depind de atribuirea pe care o face. Este evident ca el se va simti impacat cu sine si stima de sine ii va fi menajata daca va invoca o cauza externa si stabila. Pe de alta parte, un elev inclinat sa faca mereu atribuiri interne pentru nereusitele sale din clasa va avea o stima de sine slaba si, in egala masura, asteptari slabe cu privire la posibilitatile sale de a obtine note foarte bune. Atribuirile stabile ale reusitei sau esecului pot marca o dimensiune foarte importanta a personalitatii, sentimental propriei eficiente self-efficacy. Acesta, definit ca aprecierea unei personae asupra propriilor capacitati de aorganiza si duce la implinire actiuni necesare pentru atingerea unei performante, trebuie deosebit de stima de sine, care se constituie ca o acreciere globala a valorii propriei personalitati. Self-efficacy este un factor cardinal al succesului scolar. Elevii care obtin scoruri mari la scalele ce masoara aceasta caracteristica au rezultate scolare mai bune. Totusi, trebuie spaus ca exista, de exemplu, copii care au un sentiment al propriei eficiente foarte dezvoltat in ceea ce priveste domeniul literaturii, si au mult mai putina incredere in fortele lor cin e vorba de a infrunta o problema de matemat...
Download