...p care face mii de victime si ale carui ape, ajunse la muntii Elvetiei, se transforma in sange, urmata de visele din saptamanile urmatoare vise cu ierni eterne si rauri de sange il ingrijoreaza ar putea fi psihotic. Izbucnirea razboiului il face sa simta ca ar exista o legatura intre el, ca individ si umanitate in general, legatura pe care in acel moment nu si-o putea explica. Dupa terminarea razboiului, Jung calatoreste in Africa, America si India cunostintele de sanscrita acumulate in tinerete ii sunt de folos acum, vizitand populatii tribale. Echipat cu teoria freudiana, devine un bun cunoscator al simbolismelor mistice ale gnosticismului, alchimiei, Kabalei, al traditiilor din hinduism si budhism. Durerosul proces de autoexplorare dintre 1913 si 1928 formeaza baza teoretizarilor ulterioare. Dezacordurile cu Freud pornesc de la felul diferit in care Jung structura psihicul, mostenirea psihica se pare ca il speria pe parintele psihanalizei, temator de talazul de mocirla al misticismului. Arhetipurile, ca principiu organizator, structura de comportament imago, imagini primordiale,nu sunt lucruri biologice reale, ca instinctul lui Freud, ele sunt mai mult cautari spirituale. Libido-ul lui Jung este puterea creata de principiul opozitiei, a contrastului care energizeaza psyche yin si yang sunt complementare, nu antagonice nimeni n-ar vedea rostul unei baterii cu un singur pol. Idee periculoasa pentru crestinism ca si aceea ca soarele este o stea mult prea tarziu ca Jung sa mai fie ars pe rug. Sistemul de arhetipuri a fost apreciat in domeniul istoriei religiilor, M.Eliade recunoscandu-i lui Jung marele merit de a fi restaurat semnificatia spirituala a Imaginii, depasind psihanaliza freudiana. Jung nu este primul psiholog cu contributii la istoria religiilorinaintea lui mai erau .undt, Gaston Bachelard, ori parintele sociologiei franceze, Emile Durckheim. Actual in psihologia personalitatii, Jung credea ca in orice cultura, omul tinde prin individuatie la realizarea Sinelui, a totalitatii structurii umane, lumea capata un sens constient, omul se realizeaza ca personalitate. Accentuand constientul chiar mai mult decat Freud dar avand mai multe in comun cu neofreudieni, umanisti si existentialisti, Jung crede ca omul e orientat spre progres, spre miscarea intr-o directie pozitiva, nu doar spre adaptare ca in freudism sau behaviorism, ideea sa de self-realization este similara celei de self-actualization. Principiul opozitiei isi gaseste loc si in teoriile altor psihologi A. Adler, Otto Rank carese refera la tendintele opuse, una catre dezvoltarea individului iar cealalta spre preocuparea sociala. Ii datoram lui Jung integralitatea in interpretare, fie ca e vorba de simptome, de vise sau asociatia libera. In timp ce Freud dezvolta interpretari cu specific sexual, Jung admite o interpretare mitologica mult mai libera, in care orice poate sa insemne orice. Existentialismul a beneficiat mult de pe urma ideilor lui Jungsi nu numai existentialismul tehnicile jungiene de studiu a personalitatii, asociatia libera, interpretarea viselor in succesiune, diverse teste proiective, testul asociativ verbal sunt actuale si cu valoare stiintifica demonstrata. aCJ5CJ,aaaaaaaaa à!ia0i0NormalsHmHsHtHAiDefault Paragraph Font.Ui.HyperlinkBpha...
Download