... aptitudini. Reuita profesionala nu este determinata de o aptitudine izolata, generala sau speciala, ci de un grup de aptitudini, dar i de cunotin e, deprinderi, interese, atitudini i motiva ie.O forma superioara de manifestare a aptitudinilor este talentul. Talentul se definete ca ansamblul dispozi iilor func ionale, ereditare i a sistemelor opera ionale dobandite ce mijlocesc performan e deosebite i realizari originale in activitate P. Popescu - Neveanu , 1978.Forma cea mai inalta de dezvoltare a aptitudinilor care se manifesta intr-o activitate creatoare de insemnatate istorica o constituie geniul.Tipuri de aptitudinigeneralememoriaspiritul de observa ieaten iainteligen aspecialeaptitudini tehniceaptitudini psihomotoriiaptitudini senzorialeaptitudini specialeaptitudini de conducere i de organizareTemperamentulForma de manifestare a personalita ii sub, aspectul energiei, rapidita ii regularita ii i intensita ii proceselor psihice. Este latura dinamica a personalita ii cu influen a asupra caracterului.Clasificarea clasica desemneaza patru tipuri de temperamente1. Sangvinic rapiditate, vioiciune, calm, intensitate a emo iilor i superficialitate a sentimentelor, nazuita spre schimbare, instabilitate a intereselor i inclina iilor, distribu ie i comutare uoara a aten iei, maxima adaptabilitate, rezisten a, men inere a rezisten ei i echilibrului psihic.2. Flegmatic calm, lentoare, slaba reactivitate afectiva, durabilitatea sentimentelor, rabdare naturala, inclina ie spre rutina, refuz pentru schimbari.3. Melancolic capacitate de lucru redusa in condi ii de suprasolicitare, slaba rezisten a neuropsihica, sensibilitate acuta.4. Coleric nestapanire se sine, impulsivitate, agita ie tumultozitate, nerabdare, explozivitate emo ionala, oscila i intre activism impetuos i depresie, inclina ie spre stari de alarma i angoasa.Caracterul sau trasaturile de caracterReprezinta motivele i scopurile ac iunilor omului fa a de munca i societate, sau fa a de sine insui.G. Allport clasifica trasaturile de caracter in- trasaturi cardinale 1-2 trasaturi persistente, dominante i reprezentative pentru subiectul in cauza- trasaturi centrale sau principale 20-30 definesc profilul persoanei- trasaturi secundare foarte numeroase, pu in clare i au o existen a minora i latenta.PERSONALITATEA MANAGERULUIPrin personalitate se in elege, de obicei, subiectul uman considerat ca unitate bio-psiho-sociala, ca purtator al func iilor epistemice, pragmatice i axiologice. Psihologia considera personalitatea ca un macrosistem al invarian ilor informa ionali i opera ionali, ce se exprima constant in conduita i sunt definitorii sau caracteristici pentru subiect cf. Paul Popescu-Neveanu, Dic ionar de psihologie, Editura Albatros, Bucureti, 1978, p. 532-533.Personalitatea este o trasatura ce se dezvolta in componentele sale majore in jurul varstei se 5 ani. Freud a identificat 4 surse majore de tensiune procesul de dezvoltare psihologica, frustrarile, conflictele i amenin arile. Procesul de reducere a acestor tensiuni este considerat cheia dezvoltarii personalita iiFreud 1949.Personalitatea individului este o trasatura care se dezvolta permanent in timp, sub inciden a tuturor factorilor de mediu, sociali, culturali i educa ionali cu care omul vine in contact de-a lungul dezvoltarii sale.Personalitatea manageriala nu este un dat i nu poate fi asimilata in baza exclusiva a unor deprinderi cognitive. Ea se construiete treptat, in timp, practica efectiva avand un rol deosebit de important in conturarea i definitivarea acesteia.Psihologia manageriala studiaza personalitatea managerului din perspectiva realizarii func iilor sale prevederea, decizia, organizarea, comanda, coordonarea i controlul.Psihologia manageriala se ocupa cu investigarea sistemului psihic i implicarea lui in actul i procesul managerial. Ea pune in eviden a ponderea diferitelor fenomene psihice in realizarea performanta a activita ii manageriale.Psihologia manageriala are in vedere rela iile dintre manager i colaboratori, se intereseaza de optimizarea lor in vederea realizarii func iilor manageriale intr-un mod silen ios, cu minimum de efecte tensionale i conflictuale i maximum de activita i cooperante, productive i de satisfac ie.Prin cooperare cu psihologia comportamentala, psihologia manageriala studiaza comportamentul managerului in realizarea creatoare a func iilor manageriale.inand seama de faptul ca nu to i cei care ocupa func ii manageriale au i calita i reale de manageri, psihologia manageriala se intereseaza intre altele, i de selec ia pe criterii valorice i pregatirea profesionala a managerilor, avand in vedere atat fondul lor de predispozi ii, cat i capacitatea de inva are a activita ii manageriale spre a deveni performan i.Capacitatea managerului se definete prin reuita in a influen a colaboratorii sa ob ina maximum de eficien a i maximum de satisfac ii socio-umane. Managerul trebuie sa-i faca pe al ii sa faca Tr. Herseni, Psihologia organizarii intreprinderilor industriale, Editura Academiei, Bucureti, 1969.Principala func ie a managerului Consta in coordonarea eforturilor unui grup, in organizarea i indrumarea acestuia in aa fel incat sa se asigure realizarea optima a sarcinii de indeplinit, atingerea scopului urmarit Tr. Herseni, 1969 .A fi un bun manager, adica a proba o capacitatea manageriala buna nu presupune a indeplini efectiv sarcinile sau obiectivele ce sunt subsumate unei anumite activita i, ci dimpotriva, inseamna capacitatea acelei persoane de a coordona i conduce un grup de oameni pe care sa ii mobilizeze in vederea ob inerii rezultatelor scontate.Activitatea manageriala este una complexa, ea avand inglobata atat o componenta educa ionala, profesionala cat i una umana. Arta de a dialoga cu subalterni, de a gasi modalitatea optima prin care trebuie sa transmi i sarcinile de servici sau sa fixezi obiectivele ce trebuiesc atinse in cadrul realizarii unei activita i performante este una dintre caracteristicile de baza ale unei personalita i manageriale de succes. In acest context, prin sistem psihic, in elegem un ansamblu de par i psihice intr-o interac iune ordonata. Psihicul e un sistem de transformari ale informa iei de intrare in informa ie de ieire J. Piaget, Structuralismul, Editura tiin ifica, Bucureti, 1973.Par ile psihologice in rela ie sunt1. Senza iile 2. Percep iile 3. Reprezentarile 4. Memoria 5. Gandirea 6. Imagina ia fantezia 7. Limbajul 8. Aten ia 9. Contiin a 10. Incontientul 11. Inteligen a 12. Intui ia 13. Motiva ia 14. Afectivitatea 15. Voin a 16. Deprinderile 17. Predispozi iile 18. Aptitudinile capacita ile 19. Temperamentul 20. Caracterul 21. Comportamentul conduita.Aptitudinile, temperamentul i caracterul sunt considerate drept insuiri psihice de baza ale personalita ii.Par ile pot fi socotite subsisteme, compuse i ele din elemente sau subelemente, nuan e, detalii, aspecte etc..Se eviden iaza faptul ca in condi ii grave, de criza, ce pun in pericol existen a structurii organiza ionale institu ...
Download