... intemeietorul colii de la Padova Italiana, ce a devenit reprezentativa, incepand cu deceniul III al secolului XX. Di Giovani a implicat masuratorile antropometrice in discutie, considerand ca diferentierile corporale sunt expresia determinismului ereditar, ce-si exprima functionalitati dominante de marimi si proportii, iar acestea exprima functionalitati mai active ale anumitor sisteme interioare. Fara indoiala, in aceasta optica, au reaparut o buna parte din ideile grecilor antici, filosofi si medici, care au acordat semnificatii diferite dominatiei capului, trunchiului, pantecului, cu picioare ce alimenteaza dominant dezvoltarea apetiturilor si ale organismului in totalitate. Sa nu uitam faptul ca, si, Lombrozo Cezare la care ne-am mai referit, a implicat o optica anatomista in tipologia criminalului innascut. Cei mai cunoscuti, insa, dintre reprezentantii acestei scoli, in prima directie, la care, ne-am mai referit au fost Di Giovani Castellini si Viola.A doua directie a tipologiei explicative cauzale, continuand in mare masura prima directie si implicatiile explicative diferentiatoare, mai ales, morfologiste ale morfologismului, le-a largit pe primele, cu accente pe dominante de combinatii umorale. i aceasta optica, isi are originea, in gandirea antica, mai ales, in medicina Hipocratica. La aceasta optica a aderat Di Giovani, dar mai ales Nicolas Pende, tot reprezentant al colii de la Padova.In fine, a treia directie de caracterologii sau tipologii explicative, este cu punct de plecare in embriogeneza. In esenta, reprezentantii acestei directii au reluat ideile legate de caracterologii morfologiste cautand, insa, sa largeasca aspectele explicative prin accente de diferentieri, ce se constituie inca din perioada embriogenetica, perioada in care se constituie caracteristicile corporale, in mod diferentiat, din foitele embrionare. Acestea nu au o dezvoltare egala concomitenta, fapt ce creeaza dominatii relative a aspectelor morfologice si a functionalitatii lor relativ diferite ca sensibilitate, trebuinte si complementar- fragilitati anatomico-functionale fapt ce determina tipologii de plecare relativ diferite dupa nastere. Ca atare, tipurile se constituie din faza embrionara si fetala.i Jean Delay 1965 a considerat ca reprezentantii colii de la Padova au constituit trei directii de interpretare tipologica ce se inrudesc, insa, prin morfologismul de suport pe care-l sustin. El subliniaza aspectele de aport semnificative ale reprezentantilor acestei scoli referindu-se la faptul ca, determinismul morfologic al acestei scoli s-a orientat in trei directii una psihoneurologica ce are in atentie rolul functionalitatii sistemului vegetativ tipurile simpaticotone si vagotone, una endocrinologica generata, nu doar, de influentele vechi ale teoriei humorale, cat de foarte marea dezvoltare a endocrinologiei moderne. Mai exista si tipologiile care combina caracterologiile morfologice cu structuri mai complexe comportamentale.i Fouillee s-a referit la aspecte de aport ale primelor caracterologii tipologii moderne efectuate de coala de la Padova. El a subliniat implicatia legii integrarii si dezintegrarii din aceste tipologii. Aceste doua caracteristici creeaza in esenta grade foarte diferite de adaptare si de constituire diferita a comportamentelor la tipuri morfologic asemanatoare. Ca atare, coala de la Padova a avut in atentie si influentele mediului.Nu putem ignora faptul ca, toate tipologiile moderne, inclusiv cele morfologiste, au un fel de algoritm de prezentare, ce in esenta, face referiri la suporturi conditionante biosomatice, pe care le implica in conditionarile solicitante diferit ale mediului existential, si in fragilizari potentiale legate, insa, nu numai de caracteristicile pragurilor adaptative personale, ci si de largirea acestora, oarecum, peste ceea ce ofera biologicul, ramanand, insa, o fragilitate potentiala specifica, in si la fiecare persoana, in ceea ce priveste intrastructura organica, ...
Download