...tnolnhtadjtbltoldastrsidroot9647777 tfet0tltrpar tsectd tltrsecttlinex0tendnheretsectdefaultcltsftnbj Ittpnseclvl1tpnucrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpnha
ng Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh
ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrparts1tql tli0tri0tsb240tsa60tkeepntidctlpartnooverflotfarom
antoutlinelevel0trin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 tabtaf1tafs28talang1025 tltrchtfcs0 tbtf1tfs28tlang1038tlangfe2052tkerning28tcgridtlan
gnp1038tlangfenp2052 Itrtlchtfcs1 taf47 tltrchtfcs0 tf47tinsrsid9647777 ttab Folclorul, izvor de inspiratfeie REVEDEREtpar Stpardtplain tltrpartqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1038tlangfe2052tcgridtlangnp1038tlangfen
p2052 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf1tinsrsid9647777 tpar Stpard tltrpartqj tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf47tinsrsid9647777 tcen caietele manuscrise ale lui Eminescu s-a gte3sit un material folcloric, cules de poet nou copiat dupte3 altfeii, cuprinzteend, basme, proverbe, cteentece epice tbai, mai ales, numeroase specii ale poeziei lirice. Intentfeia lui n-a fost ste3 publice o culegere popularte3, cum fte3cuse Alecsandri, ci ste3 cunoascte3 prin intermediul creatfeiei folclorice credintfeele, obiceiurile tbai limba poporului, precum tbai teentregul sistem al mijloacelor de realizare artisticte3 elaborat prin veacuri tbai pte3strat prin traditfeii oralte3. tcen conceptfeia lui Eminescu, sursele folclorice ale literaturii culte contribuie teen mod hotte3rteetor la definirea trte3ste3turilor proprii, a specificului ei natfeional.tpar Ceea ce aprecia Eminescu teendeosebi la poezia popularte3 era capacitatea ei de a gte3si expresia cea mai potrivitte3, mai simplte3 tbai mai naturalte3 a numi gteendul sau a numi sentiment. Influentfea popularte3 este evidentte3 teen multe din poeziile lui Eminescu. El a preluat teme, motive, versuri, ritmuri, armonii, imagini pe care le-a asamblat teen compuneri noi, purtteend pecetea inimitabilte3 stilului ste3u. Unele steent prelucrte3ri folclorice adaosuri de rafinament teen planul expresiei sau al ideii Revedere, Ce te legeni, La mijloc de codru, Cartea feciorului din Scirsoarea III etc., astfSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf1tinsrsid9647777 elSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf47tinsrsid9647777 steent profund originale, sursa popularte3 cunoscteend transformte3ri esentfeiale Cte3lin - file din poveste, Luceafte3rul. tcen toatte3 teenste3 teentteelnim acea teembinare inconfundabilte3 teentre glasul poetului tbai glasul poeziei populare, prin care Eminescu tbai-a dobteendit timbrul specific. tcen aceastte3 privintfete3 G. Cte3linescu fte3cea urmte3toarea observatfeie t84Cea mai mare teensutbaire a lui Eminescu este de a face poezie popularte3 fte3rte3 ste3 imite, tbai cu idei culte, de a cobortee la acel sublim impersonalism poporant94.SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf1tultinsrsid9647777 tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf1tinsrsid9647777 SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf1tultinsrsid9647777 RevedereSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf47tinsrsid9647777 este prima creatfeie teen metru popular - trohaic a lui Eminescu, publicatte3 teen t84Convorbiri literaret94 din 1 octombrie 1879, dar scirste3 cu cteetfeiva ani mai teenainte. Prin ea se poate urmte3ri ceea ce a dat folclorul lui Eminescu tbai ceea ce a dat el folclorului. Modelul depte3rtat este al lui lui Alecsandri din Doine, dar Eminescu adteencetbate intentfeiile teenaintatbaului ste3u cte3ruia teei este superior prin fortfea poeticte3, viziune filozoficte3 tbai tehnicte3 de versificatfeie.tpar Poezia are o alcte3tuire dialogatte3 teen constructfeia ei delimitteendu-se doute3 planuri distincte al omului tbai al codrului. Planurile steent atbaezate teentr-o dublte3 opozitfeie, opozitfeia marcatte3 de cele doute3 teentrebte3ri tbai de cele doute3 rte3spunsuri care-i transformte3 pe interlocutori teen simboluri ale unor realitte3tfei diferite omul - conditfeia trecte3toareSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf1tinsrsid9647777 , codrul - eternitate.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf47tinsrsid9647777 Planul poetului al omului, mai concis, e predominant interogativ. Formele de adresare t84codrulet94, t84drte3gutfeulet94, t84Ce mai faci t94 precum tbai prezentfea exclamatfeiilor revelatoare t84multte3 vreme au trecutt94 t84tu din tteente3r precum etbati tot mereu teentineretbatit94 contureazte3 dominantele sufletetbati ale interlucutorului uman. Acesta este familiar, bucuros de revedere, dar surprins de contrastul SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtf1tinsrsid9647777 SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf47tinsrsid9647777 dintre propria lui teenfte3tfeitbaare tbai fizonomia parcte3 neschimbatte3 a naturii.tpar Planul personificat al codrului, mai extins, e predominant afirmativ, fiind alcte3tuit dintr-o succesiune de constatte3ri despre ceea ce rte3mteene ca permanentte3 teen mitbacarea naturii rotatfeia anotimpurilor t84Iar, eu fac ce fac de mult Iarna viscolul ascult SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf1tinsrsid9647777 CrengiSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf47tinsrsid9647777 le-teemi rupteendu-le Apele astupteendu-le Troienind cte3rte3rile taai gonind cteentte3rile taai mai fac ce fac de mult Vara doina mi-o ascultt94 tbai statornicia stelelor t84Iar noi locului ne tfeinem Cum am fost atbaa rte3mteenem Marea cu rteeurile Lumea cu pustiurile Luna tbai cu soarele Codrul cu izvoarelet94. Pornind de la metafora codrului etern, a temporal, Eminescu prezintte3 teen poezie codrul ca simbol al vetbaniciei regenerte3rii a materiei, al permanentfeei teen antitezte3 cu omul trecte3tor, fiintfete3 perisabilte3 t84Numai omu-iSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf1tinsrsid9647777 sSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf47tinsrsid9647777 chimbte3tor Pe pte3mteent rte3tte3citort94. Revedere este atbaadar o elegie pe tema efemeritte3tfeii omului, un cteentec melancolic despre fragilitatea conditfeiei umane teen fatfea timpului. Punctul de plecare este doina popularte3, dar Eminescu rescrie totul din perspectiva poetului romantic cutremurat de spectacolul universului vetbanic, ce-l face ste3 se simte mte3runt tbai trecte3tor. Poezia capte3tte3 astfel un substrat filozofic, care nu mai e de origine folcloricte3.tpar De origine popularte3 steent motivul codrului ca fiintfete3 miticte3 dialogul cu natura, originalitatea tbai familiaritatea stilului trohaic, mte3sura 7 - 8 silabe tbai rimele...
Download