...lti voievozi, provinciile istorice romanesti. Poate fi intalnit, si nu-i neaparat o figura de stil, acolo unde nu te astepti. Acest Ev Mediu, cu umbra celui pe care cronicile i l-au recomandat drept prototip pentru un erou de carte lui Stocker, isi are fantomele lui in multe locuri orasul - burg Sighisoara, unde exista casa in care se nastea Vlad Tepes Bucurestiul, capitala Romaniei, care pastreaza drept act de nastere un document din 1459, emis de domnitorul ce-si avea aici resedinta, cu ruinele ce pot fi vazute si azi intr-un colt misterios al orasului, cetatea poienari, in varf de munte, pe care a refacut-o ca important punct strategic, orasul Targoviste, unde a macelarit boieri necredinciosi, Sibiul, alt burg transilvanean, ca si castelul Bran, din preajma orasului Brasov, pe unde si-a facut simtita trecerea in incursiuni navalnice.Se spune ca ar avea mormantul la Snagov, unde o biserica, ridicata pe o insula in mijlocul unui mare lac, pastreaza misterul unor ascunzatori subterane. Oare asemenea amanunte ii vor schimba calatorului sosit pe aceste meleaguri imaginea despre idealul Dracula Nu avem voie sa ne hazardam intr-un raspuns ferm. Fiecare este proprietarul unic si suveran al fantasmelor sale. Majoritatea draculistilor care au urmat astfel de trasee in Romania, pe urmele vampirului, au declarat ca au descoperit in cele din urma o tara cu peisaje frumoase, cu oameni interesanti, cu obiceiuri taranesti si legende care ar merita o multime de romane de suspans. Am lasat inadins la urma Pasul Bargaului. Acolo, unde, intr-un peisaj grandiose, se face trecerea din tinutul Bistritei va amintiti de celebrul han Coroana de Aur! spre cel al Moldovei, un hotel evoca azi umbra castelului in care vampirul a fost ucis si vraja s-a rupt - cel putin pentru sfarsitul unei carti. Iarna, zapada sticleste aici cu lungi reflexe violacee, sugerand trecerea tragicei fapturi spre noi aventuri. Vara, puzderia de flori de camp te fac sa te intrebi cat de mare este pasul ce desparte taramul visului si misterului de cel al realitatii. Se pare ca, uneori, el se poate rezuma doar la o simpla incheiere de pleoapeArta Bisericeasca in evul mediuIntemeierea statelor medievale romanesti, ca si organizarea cononica a Bisericii Ortodoxe din fiecare provincie, a dus la dezvoltarea unei arte romanesti, de factura bizantina, pe care s-au grefat elemente de arta populara ori anumite elemente ale artei apusene, ajungandu-se la o creatie noua, cu trasaturi proprii, la o arta specific romaneasca.In ce priveste arhitectura, in Tara Romaneasca si Moldova s-au ridicat o serie de biserici in asa numitul plan treflat, in varianta triconcului, de origine bizantino-sud-dunareana. In mare, bisericile construite in acest plan urmeaza impartirea traditionala a bisericilor de rit bizantin ortodox pronaos de regula patrat, - naos, cu doua abside laterale, iar in mijloc se ridica o turla, - si absida altarului, spre rasarit. Acestui tip ii apartin bisericile manastirilor Vodita, Tismana si Cozia, din a doua jumatate a secolului XIV, cea din urma situandu-se printre cele mai de seama creatii arhitectonice din intreg sud-estul european, servind ca model pentru o buna parte din bisericile de mai tirziu.Biserica Sf. Nicolae domneasca din Curtea de Arges de la mijlocul secolului XIV este conceputa dupa planul in cruce greaca inscrisa, creatie a arhitecturii bizantine din epoca Comneinilor, un monument exceptional sub raport artistic.In Moldova, biserica Sf. Nicolae din Radauti, ctitoria lui Bogdan I c. 1359-1365, are planul unui edificiu romanic, basilical, unic in arhitectura moldoveneasca, fara turla. Biserica Sf. Treime din Siret, din aceeasi perioada, introduce Moldova planul triconc, probabil prin mijlocirea Tarii Romanesti, avand si o bogata decoratie extrerioara.In timpul lui Stefan cel Mare 1457-1504 traditiile constructive moldovenesti, ale caror inceputuri se intalnesc in aceste doua biserici, ca si solutiile noi introduse sub Alexandru cel Bun 1400-1432, au fost preluate si amplificate. Este adevarat ca unele biserici mai ales satesti urmeaza planul simplu al celei din Radauti. Dar tipul predomanant este cel ticonc, inaugurat de Sf. Treime din Siret, caruia i s-au adaugat o serie de elemente noi. De pilda, la biserica manastirii Putna, prima ctitorie a domnitorului, s-a introdus un spatiu funerar intre naos si pronaos, numit gropnita necropola, element neintalnit in lumea ortodoxa, care va fi preluat la Neamt, Dobrovat si la multe biserici din secolul al XVI-lea. Naosul, pronaosul si gropnita, - unde exista -, sunt despartite intre ele prin ziduri groase, strapunse de o usa. Toate bisericile au o turla zvelta pe naos, cilindrica in interior, iar in exterior cu 8,12 sau 16 laturi, asezate de regula, pe o baza dubla, stelata. Aproape toate bisericile lui Stefan au o bogata decoratie exterioara firide, arcade, ocnite, discuri smaltuite, avand si unele elemente gotice contraforti, ferestre in chenare gotice etc.. rezulta ca la fondul arhitectonic bizantino-balcanic, prelucrat in spirit autohton, s-au adaugat unele elemente din arta gotica sau din cea populara, ajungandu-se astfel la un stil propriu, cunoscut sub numele de stilul moldovenesc. Operele reprezentative ale epocii lui Stefan cel Mare au exercatat o puternica influenta asupra arhitecturii din secolele urmatoare.In secolul al XVI-lea, in Tara Romaneasca se mentin principalele tipuri de biserici intalnite in perioada precedenta cel treflat, in forma triconcului, foarte des intalnit, cel in cruce greceasca inscrisa, folosit mai rar, de regula la bisericile de mari proportii, si cel dreptunghiular, fara abside laterale, intalnit izolat, numai la cateva monumente, azi in ruina. Dar in cadrul acestor trei tipuri variantele sunt foarte numeroase, mai ales in ce priveste pronaosul, precum si decoratia fatadelor. Aceste variante au fost create prin imbinarea unor elemente din secolul al XIV-lea, fie intre ele, fie cu altele venite din afara, ori prin introducerea de inovatii romanesti.Intre monumentele reprezentative ale acestui secol se numara biserica manastirii Dealu, de tip triconc, in fond o prelucrare a celei de la Cozia, cu o turla pe naos si alte doua pe partea de rasarit a pronaosului, toate octogonale, cu o bogata decoratie sculptata intreaga biserica are un frumos dcor exterior, cu arcade oarbe, inguste si inalte, impartite in doua registre. Mult mai bogata in decoratia exterioara si mai evoluata in ce priveste planul arhitectural este biserica manastirii Arges, ctitoria lui Neagoe Basarab, construita din marmura, piatra si mozaic. Naosul este in plan triconc, peste care se inalta o turla octogonala, iar pronaosul este dreptunghiular, supralargit, cu 12 coloane care sustin o turla si cu doua spatii laterale cu destinatie funerara, peste care se ridica alte doua turle, spre vest. Intregul exterior, inclusiv turlele, au o bogata decoratie exterioara, in piatra sculptata, cu motive geometrice si florale stilizate, de origine armeano-georgiana, pers...
Download