...777667777776767766666677771. G.Cobuc, creaia poetica, expresie a existenei i a aspiraiilor poporului roman Privita in ansamblu, opera lui G. Cobuc se inscrie printre clasicii ale literaturii romane. Originalitatea poetului se afla in versurile de inspiraie din viaa satului, in invenia poetica, in modalitatea in care contiina artistului se acorda cu istoria existenei i aspiraiile poporului nostru, cu funcia social-educativa i estetici a epocii in care a trait scriitorul. Poezia lui Cobuc este de aspect monografic Satul, inconjurat de muni, este surprins in viaa lui obinuita, cu pitorescul lui etnografic. Dincolo de sat, e parul, lunca ,campul, cu holda, vuiet de codru i dumbrava. Satele, reprezentabile, sunt ale satului transilvanean, ale locurilor de batina ale scriitorului, specialitatea sub aspect uman, este a intregului nostru popor. Sunt, in poezia cobuciana, momente din viaa satului. Optica e araneasca, elementele, resorturile intime ale gestului, vorbei sau simirii rustice. Imaginea satului se comunica astfel prin oameni, prin modul lor de existena, cu bucurii i necazuri, cu aspiraiile lor de implinire. Satul lui G. Cobuc este o entitate sociala i naionala cu pitoresc geografic i etnografic, cu datini i credine, cintec de dor, dar i de razvratire sociala i de lupta pentru libertatea i demnitatea naionalai. 1. Poezia iubirii i a naturii. Cele mai multe dintre poeziile lui G. Cobuc sunt erotice. Lirismul poetului este insa obiectiv, in sensul ca poezia exprima sentimentele flacaului sau ale fetei, in criza erotica a virstei, a nelintilor tulburatoare i a dorurilor de implinire. Vibraia lirica a poetului se comunica prin ceea ce poezia evoca sfiala, candoare, aga, incertitudini, patima sau vrajba. Decorul este rustic, iar idila rezulta din manifestarea elementara, spontana, a instinctului erotic. De un spectaculos folcloric, ea se desfaoara reanic cand la o poveste de dragoste, pe care o recunoate flacaul sau fata, idila devine balada. Criza puberala este ilustrata in poezia La oglinda. Fata e singura in casa, caci mama-i dusa-n sat . In faa oglinzii, desprins din cui, ii privete chipul i este surpinsa, naiv-nedumerita , pentru ca se vede frumoasa. i-a pus naframa, floare la ureche i-i place cum arata. M gndeam eu c-s frumoas! Dar cum nu! i mama-mi coas or cu flori,minune mare -- Nu-s eu far ca oricare, Mama poate fi floas C m are. E inocena i graie copilareasca in ceea ce-i spune i gandete fata. tie multe, dar nu cum stau cei dragi de vorba Gura-n gura . i, cochetand n faa oglinzii, ii inchipuie cum o va imbraia flacaul. Braul drept dac-l ntinde Roat peste bru te prinde i te-ntreab Drag strngu-l i tu-l ceri ,dar el ,ntngul ,Ca rspuns te mai cuprinde i cu stngul. De aceea ca sa se convinga ca nu mai este ceea ce a fost, ii pune salba, bru, de toate, ca sa vada cum i-ar sta nevasta. Acestea sunt gadurile intime ale fetei. Poetul sugereaza starea ei sufleteasca, curiozitatea juvenita, incantarea, teama de a nu fi descoperita, graba inocenta de a face ordine, cand i d seama ca mama se intorsese i e in ograda. Fata de la oglinda, in alta iposteza feminina e Rea de plata. Ea vine de la moara. Punandu-i sacul jos in ulcioara, nu-l poate ridica. Ca sa i-l duca acasa, flacaul cere plata trei sarutari. Dar fata se tocmeteC-s scump,c ea nu poateC prea sunt multe trei Cu doua se-nvoiete platete unul , pe celalalt promite sa-l dea pe inserat, dei flacaul tie ca-i va duce sacul pe-un singur sarutat.Pina sa iubeasca cu adevarat, imulsul erotic este mai mult aga iretenia fetei ,instinctiva, cheama i refuza, nedumerind naivitatea flacauluiNu te-ai priceput!Am fost rea i n-a fi vrutS te las,ca alt fatS m strngi tu srutat.Dar m-ai ntrebat vreodatM-nvingea s te srut Eu pe tine ! Pe-ntrecutChip ctam cu viclenie,S te fac s-ntrebi,i mieMi-a fost luni ntregi mnieC tu nu te-ai priceput! In poezia Nu te-ai priceput poetul surprinde obida fetei care s-ar fi vrut sarutata de flacaul iubit, dar acesta a ramas insensibil la trairile sufleteti ale fetei, nu s-a priceput.Exista insa, in eposul erotic cobucian , i poezii in carte dragostea nate durere. In Cantecul fusului, de pilda, e glasul inlacrimat al unei iubiri pierdute. O plange jeluind o fata parasita de cel ce i-a fost drag. In cantec ii descarca suferina, iar cantecul e suflet rvit de ceea ce acum o infioara. Aducerile- aminte ii sporesc durerea, i cand se lasa inserarea i bate vantul pe afara, i cand privete ceaa morii sau cand asculta duiosul fonet al frunzelor de plop. In alte poezii, insa, momentele critice nasc indirjire in sufletul fetei sau a flacaului cu inima indurerata. In Dumancele, o fata sarac, insa frumoasa i harnica, se plange mamei sale ca-i sta in cale, pentru Lisandru al ei, o fata bogata, Leana, hd, rea, birfitoare.In durerea fetei biruie gandul ca flacaul va ramane al ei, ca dragostea adevarata nu se impiedica de sarcie Ca boii-s buni, bine-i bogata Dar daca pui flacai odata S-aleaga dinii cum socot O fata Bogata-i pupa boii-n hot mbatranind cu boi cu tot! . Aceeai atitudine hotarata impotriva mentalitaii dupa care casnicia se intemeiaza, cand flacaul sau fata sunt saraci, pe zestrea celuilalt, mai bogat, o exprima flacaul din poezia Numai una. Acesta, iubete Numai una i-aa saraca cum e ea, ar vrea s-o tie nevasta sa, i e n stare sa infrunte pentru ea oprabiul satului ai al intregii familii. Oricarea ar fi insa ipostaza, ea intruchipeaza vitalitatea poporului nostru. Poetul, obiectand, traiete emoia i a comunica firesc, fara artificiu, in stil direct, in expresie araneasca, ridicata la rang de poezie. Homografica este i poezia naturii grupata pe indeletniciri omeneti, e sociala, calendaristica G. Calinescu social - prin rusticitatea indeletnicirilor, care leaga pe om de natura calcularistica - prin imaginea anotimpurilor, ce sugereaza micarea ciclica, sociala, a vieii satului. Cobuc e mai puin pictoral decat V. Alecsandri poetul sugereaza insa priveliti de larga perspectiva, fixand in centrul in centrul tabloului modul de existena al atanului. In natura lui Cobuc e viaa rustica, bucuria de a trai optimismul ce nate dar de viai i de munca. Mai izbutite sunt poeziile care canta vara i iarna. Poate nu intamplator poezia Noapte de vara deschide primul volum de versuri al lui G. Cobuc. Inaintea baladelor i a idilelor. Sugestiv e tabloul vieii campeneti i al satului, surprins in inserare i in linitea nopii. Noaptea de vara se constituie dintr-o succesiune de tablouri, fiecare, in parte, putand constitui motive pictorale, in genul pinzelor lui N. Grigorescu. Amurgul, in iradierea de lumina a apusului in perspectiva departarilor stralucind in lumini, in umbra inserarii, din cidru, deschide tabloul. Imaginile sunt vizuale, iar percepia este auditiva, in alte tab...
Download