...K-1K-,,K--K-K-K-K-,K-,K-,,,,,,K-K-zK-Ion Luca CaragialeIn vereme de razboiNuvelele lui Caragiale pun in lumina un Caragiale cu totul nou, diferit de marele dramaturg, atat de bine inzestrat pentru comic in comediile sale. In nuvele Caragiale se dovedete a fi un foarte bun analist al starilor obscure ale subcontientului. Deci suntem in prezena unui creator complex, excepional inzestrat de comic in comedii, i pentru analitic in nuvele i in drama Napasta. Criticul literar Mihail Petroveanu vorbete despre doua fee ale marelui creator una de zii, i alta de noapte, referindu-se la aceeai bivalena a spiritului caragialian. Criticul literar Maria-Voda Capuan considera ca opera lui Caragiale se intinde de la masca la hau.In nuvele sale Caragiale urmarete mai ales instalarea unei stari de criza, i evoluia gradata spre un punct culminant, tragic, dramatic. Meritul autorului consta in urmarirea minuioasa amanunita a celor mai mici schimbari sufleteti.Tematica nuvelelor este variataNuvele psihologice In vreme de razboi, O faclie de Pate, PacatNuvele fantastice La hanul lui Manjoala, Calul dracului, Kir IanuleaNuvele sociale i psihologice Doua loturiIn majoritatea nuvelelor chiar i in cele fantastice exista un fond realist, tragand relifand critica satirica a dramaturgului Caragiale. Astfel in Kir Ianulea aventura fantastica este numai un prilej pentru a prezenta o istorie a negustorimii i a burgheziei de la inceputul secolului trecut. Dramaturgul Caragiale este prezent prin dialogurile concise, dar semnificative, care dezvaluie contiine, psihologii. Deasemenea dramaturgul e prezent printr-o arta a compoziiei, printr-o inlanuire ingenioasa a secvenelor, care gradat reliefeaza precipitarea conflictului spre un deznodamant dramatic.Cele mai valoroase sunt nuvelele psihologice. In aceste nuvele Caragiale se dovedete un foarte bun cunoscator al psihologiei umane, un fin observator al schimbarii acesteia sub influena deformatoare a unui factori exterior bani, averea, frica, etc.In vreme de razboiIn aceasta nuvela psihologica Caragiale urmarete procesul comlex i complicat al degradarii psihice a hangiului Stavrache, datorita setei de avere, debani. Caragiale urmarete magistral instalarea obsesiei i evoluia ei spre nebunie.La inceputul nuvelei Stavrache este un hangiu instarit, sigur de sine, sentiment pe care i-l da averea pe care o are. Ca toi oamenii avui instarii Stavrache traiete spaima, frica de a nu fi pradat Hangiul era foarte mulumit om cu dare de mana, cu han in drum Cate nopi nu dormise el o clipa macar cum se cade, tragaand cu urechea i ateptad cu inima sarita pe musafirii de noapte!Stavrache apare apoi in stare de frate bun i saritor, care il ajute pe Popa Iancu sa-i piarda urma, trimiindu-l cu voluntarii pe front. Dupa plecarea fratelui Stavrache intra in stapanirea averii lui Popa Iancu.La primirea primei scrisori despre faptele de bravura ale fratelui sau Stavrache nu se bucura Cine ar fi vazut figura lui neica Stavrache ar fi ramas in mirare pricepand bine ca in sufletul fratelui mai mare nu se petrecea nimic analog cu bucuria la citirea vetilor despre succesul de bravura al raspopitului. Prin notarea acestei reaciuni de comportament a lui Stavrache, autorul sugereaza ca deja in sufletul acesteia s-au petrecut o schimbare, ca personajul este preocupat de ideea stapaniri depline a averii fratelui sau. Caragiale consoleaza gandu ascuns neexprimat a hangiului Care va sa zica clipii gandul hangiului nici vorba n-a fost la judecata despre popa, despre capul i gazda talharilor. Aoleu! Ce mai judecatori! Dar o sa indrazneasca sa se mai intoarca Dar daca indraznete i se-ntoarce Atunci, ce-i de facut Da! dar sergentul se poate intoarce popa, ba! Din acest moment sufletul lui Stavrache este chinuit de dilema O venii n-o veniDupa primirea celei de a doua scrisori, care il anuna despre moartea eroica a fratelui sau Stavrache plange mult, dar se consoleaza repede, i primul gand este sa mearga la notar, ca sa afle cum poate intra cu forme legale in stapanirea averii fratelui sau Dar un barbat trebuie sa-si faca inima! Nu trebuie sa se lase copleit aa de durere. A strans bine scrisoarea s-a spalat pe ochii, apus caii la brica i a plecat repede la targ sa intrebe pe avocat cu ce forme intra cineva regulat in stapanirea averii unui frate bun pierdut, care n-are alt motenitor.Cu toate ca a intrat legal in stapanirea averii fratelui sau, Stavrache este chinuit de gandul ca fratele sau s-ar putea totui intoarce i atunci el ar putea pierde averea catigata atat de uor. Personajul are comaruri in care fratele ii apare in diferite ipostaze. In primul comar Popa Iancu ii apare ca un ocnai. Stavrache il cearta ca i-a facut neamul de ras, dar mai are inca sentimente umane, fiindu-i mila de fratele sau Lui d-l Stavrache i s-a facut mila s-a repezit sa-l ridice ca sa-l puie pe pat nu-l putea lasa sa moara ca un caine. In al doilea comar fratele ii apare in ipostaza de capitan. De data aceasta Stavrache manifesta porniri animaniale, incercand sa-l ucida Hangiul se repede salbatic i apuca de gat pe capitan il strange din ce in ce mai tare simte cum degetele-i patrund in muschii grumazului strivindu-i, afundand beregata, sfarand incheietura cerbicii Acest fond sufletesc, chinuit de obsesia intoarcerii fratelui, de comaruri, apariia lui Popa Iancu declaneaza nebunia. In maniera naturalista, Caragiale noteaza reaciile fiziologice prin care se exteriorizeaza i omul adormit se ridica drept in picioare, cu chipul ingrozitor, cu parul valvoi, cu mainile-ncletate, cu gura plina de spuma rocata. Ca o furtuna se repezi, apuca masa i o tranti de duumea, facand tot andari.Din punct de vedere compoziional nuvela este acatuita din trei planuri 1. Planul naratorului, care povestete concis, cu numeroase indicaii scenice, la faptele, intamplarile.2. Planul dialogului dialogul dintre Stavrache i fratele saudialogul dintre Stavrache i fetia care a venit la cumparaturi Ce vrei M-a trimes maica sa-i dai de un ban gaz, i taica, de doi bani uica.i fata scoate de sub mintean cu bagare de seama doua clondire. Da zice sa nu mai pui gaz in a de uica i uica-n a de gaz, ca alaltaieri, ca iar ma bate i sa masori bine Da bani ai adus Ba!zice ca sa scrii. Iar sa scriu i d-l Stavrache, urmat de fetia, trece-n pravalie bolborosind Scrie v-ar popa sa va scrie, de parlii!Din cuvintele fetiei se iese zgarcenia, lacomia, rapacitatea lui Stavrache.dialogul dintre Stavrache sai avocatul Numai unul singur te-ar putea calca Cine intreaba d-l Stavrache. Popa.Motenitorul zambi i cu sigurana raspunse A! nu mai poate calca, saracul!Dialogul este concis, dar dezvaluie psihologii. 3. Planul naturiiExista o corespondena perfecta intre starea tensionata a lui Stavrache i cadrul natural ploaia, viscolul, zapada, noaptea amplifica obsesia, starea de criza Afara ploua marunel ploaie rece de toamna, i boabele de apa prelingandu-se de pe streini i picand in clipire ritmate pe fundul unui butoi dogit, lasat gol intr-adins la umezeala, faceau un ...
Download