...manului, trecand prin fazele manuscrise Ruinea i Zestrea, a fost indelungat, comprimand romanul Ion, L. Rebreanu s-a gandit mai mult la o fresca a satului transilvanean din care insui autorul s-a ridicat ca poet al omului teluric, dupa cum il apreciaza G. Calinescu.Romanul, imparit in doua volume Glasul pamantului i Glasul iubirii, ne transpune in lumea satului ardelean de la sfaritul secolului trecut i inceputul secolului nostru. Avem in faa o fresca vasta, cuprinzand, pe langa viaa aranimii i pe cea a intelectualitaii satelor cu unele reflexe din pulsaia naionala a intregului Ardeal. Firul principal al aciunii se ese in jurul eroului scrierii, flacaul chipe, voinic, inteligent, i vrednic, dar sarac, Ion al Glanetaului, care din setea de a se imbogai ii sacrifica iubirea pentru Florica, o fata frumoasa, insa saraca asemenea lui, i se casatorete cu Ana, fata uraica i prizarita, fiica unui bogata al satului, Vasile Baciu, care a consimit sa i-o dea de soie, numai dupa ce a aflat ca Ion o sedusese i ca, in consecina, gandul lui de a o marita cu George Bulbuc, cel mai bogat flacau din sat, nu se mai poate implini. Dupa casatorie Ion o maltrateaza pe Ana pana cand aceasta, nemaiputand suporta, se sinucide, lasand in urma-i un copil de cateva luni, Petre. In scurt timp moare i acest copil. Vasile Baciu crede ca, dupa moartea Anei i a copilului Petre, ar putea primi pamanturile inapoi. Legea insa nu-l favorizeaza, lucru care nu era cunoscut nici de Ion. Preotul satului, Ion Belciug, a speculat netiina lor, angajandu-i in scris ca, dupa moarte, Vasile Baciu i Ion sa lase toata averea lor bisericii.Intre timp, Ion se intoarce la iubirea dintai, Florica, devenita soia lui George. Insa George Bulbuc, soul Floricai, il surprinde noaptea in curte i-l omoara,Romanul se incheie cu perspectiva ca averile lui Ion sa fie trecute bisericii, spre revolta lui Vasile Baciu. De asemenea, se contureaza perspectiva ca in sat sa vina un invaator tanar, mai energic i contradicie cu punctele de vedere ale preotului, George, merge la inchisoare, iar viaa satului Pripas, agitata mai intens pentru a clipa, ii reia cursul tihnit.In roman Liviu Rebreanu urmarete doua planuri paralele.In primul plan scriitorul aeaza viaa tanarului aran Ion Pop al Glanetaului. Din viaa lui se desprind insa aspecte antagonice dragostea lui pentru Florica, fata saraca, fiica vaduvei lui Maxim Oprea, i dorina arzatoare de a obine ca zestre pamant mult, pe cai mai puin cinstite. Ion cunoate un acelai exemplu, chiar in experiena lui Vasile Baciu, tatal Anei. Pariurile lui Ion sunt exprimate diferit, in funcie de interesul urmarit. Astfel el tainuiete iubirea pentru Florica i ii disimuleaza setea de pamant sub comportamentul unui indragostit faa de Ana Baciu. In esatura meteugita a aciunii se ascunde faptul, ca pierzand pe Ana, Ion nu risca nimic stingandu-se dragostea oarba ce-i acordase Ana, o pierde pe ea i pe fiul lor Petre. El obine pentru posteritate stima exprimata public de preotul Ion Belciug, stima de care el nu se mai poate bucura insa. Pentru Florica, Ion i-a riscat viaa.In planul al doilea al romanului, paralel i interferat primului plan, sta viaa familiei invaatorului Zaharia Herdelea. Herdelea, invaator de stat, depindea de autoritaile austro-ungare. El se considera inelept i prudent, dar toate aciunile sale sfaresc prin infrangeri, pana ce-i pensionat din oficiu, obligat sa ceara in scris pensionarea spre a nu fi dat afara. Intre realitate i aparena se interpune aceeai practica a disimularii de tip rural, subtilizata de intelectualii Herdelea prin procedee diverse. Disimularea subtilizata nu reduce insa brutalitatea faptelor, a realitaii. Intre acestea reinem acceptarea destinului lui Herdelea un infrant in lupta pentru viaa - ca un succes acceptarea pensionarii - din oficiu ca o recompensa cu mulumiri i regrete exprimate lui Zaharia Herdelea de insui ministrul invaamantului.In planuri secundare apare lupta indarjita a lui Vasile Baciu pentru a-i apara pamantul lupta lui Avram pentru salvarea averii implicate intr-o afacere din care iese spoliat lupta pentru locul de deputat in dieta de la Budapesta lupta preotului Ion Belciug pentru a zidi biserica de piatra in satul Pripas lupta fetelor i a familiilor lor pentru o partida, un mariaj cat mai bun concurena dintre avocaii i funcionarii maruni, ca i luptele pentru o brazda din ogorul vecinului.In satul lui Rebreanu, oamenii se gospodaresc potrivit cu starea lor materiala, cu priceperea i firea lor. Alexandru Glanetau, tatal lui Ion, n-a pastrat zestrea Zenobiei, care avusese parinii cu avere, i s-a incuscrit cu saracia. In ograda vaduvei lui Maxim Oprea fusesera clai de fan i grajduri in care nu mai incapeau vitele.Saracise i ea ca vadana. Vasile Baciu, om silitor, de cand s-a insurat, s-a inut totdeauna printre fruntai. Vaduv acum, il durea gandul ca va trebui sa rupa din pamanturile lui, ca sa potriveasca zestrea Anei, cand se va marita.In alta privina, i invaatorul Herdelea are necazurile lui. i-a zidit casa pe locul bisericii, cu invoirea preotului Belciug. Cu timpul, relaiile invaatorului cu preotul s-au racit, iar Herdelea, impovarat cum era, se temea sa nu piarda ceea ce agonisise cu greutate. In schimb, preotul Belciug, ramas vaduv din primul an al preoiei, a fost un om strangator i tenace. Respectat de sateni, preotul nu sufera sa i se incalce autoritatea. Din aceasta cauza e in conflict cu invaatorul Herdelea. Satul lui L. Rebreanu este difereniat economic. Stratificarea sociala depinde de pamantul pe care il are aranul. Patimile se nasc din saracie, din nevoia de pamant. Neinelegerile casnice, rabufnirile - violente, uneori dure -, dumania de aici pornesc !Este cazul lui Ion. In Ion este inradacinata o mentalitate araneasca, dupa care oamenii se pot numi oameni numai in masura in care gospodaria lor este intemeiata. Aceeai mentalitate, care deformeaza pana i sentimentul omeniei, o aflam i dintr-o alta situaie Dumitru Moarca se pripaise pe langa casa Paraschivei. Femeie tanara atunci, il primise crezand ca omul, beteag de picioare, nu mai are mult de trait, ca bruma de acere a moneagului i-ar putea ramane ei. i cand, dupa 20 de ani, Dumitru Moarca a vandut, fara tirea Paraschivei, casa i gradina, dei ii daduse femeii o suta de zloi, a fost alungat fara mila.Relaiile sociale sufera din pricina acestei mentalitai. In respectul pentru omul cu stare e o distana sociala pe care o simt i bogatul i saracul bogatul cu dispre pentru sarantoci, saracul, cu o pornire de dumanie care zace i aaa porniri ce izbucnesc patima, cand interesele saracului se lovesc brutal de cele ale bogatului. Intre chibzuina rosturilor i nechibzuina pornirilor se zbuciuma intreg satul lui L. Rebreanu, in lupta apriga pentru existena. aranii lui L. Rebreanu au o vitalitate, o robustee structurala, o tenacitate aspra, care numai la nevoie se lasa induplecata, nu insa i infranta. Inteligena se supune instinctului de conservare, rabdarea-de asemenea, intre momente de incertitudine ...
Download