...le decat o maimutareala de fascism care ambaleaza pe diurnistul Manolache de la Sighetul Marmatiei si pe alti nenorociti de teapa lui, sau daca agitata elaborare de energie a neamului nostru de-aici poate trece in ochii unora ca o manevra subversiva a dictatorului de la Budapesta, cum au impertinenta s-o califice gazetele straine din capitala, lucrul e regretabil, esenta lui insa ramane neschimbata. art.Fierbe in tara, vol. Mustul care fierbe-1927.In articolul O chestiune de familie vol. Mustul care fierbe isi exprima raspicat sentimentele pe care le nutrea gazetarilor evrei Lupta pe care o dam noi pentru crearea unei prese oneste si civilizate este o lupta de aparare nationala constienta si pragmatica. Starile de astazi cu desfasurarea lor nu se mai pot tolera, daca nu vrem sa primejduim un patrimoniu castigat cu atatea jertfe. Sunt in joc interesele reale ale tarii, sunt altarele unde au navalit zarafii ca sa-si faca trebile lor profane. Ar fi o mare gresala sa se creada ca noi ne batem aici cu d-nii Rosenthal si Honigmann, ca fericiti posidenti pe pamantul ospitalier al Romaniei, sau ca ne-am pomenit din bun senin in postura unui antisemitism ieftin si intolerant, cum vor sa o acrediteze cu logica lor de profitori negustorii rataciti in presa. Nu! Nici huligani n-am devenit peste noapte, nici noroacele amintilor conchistadori nu ne tulbura. Este un principiu la mijloc pe care vrem sa-l trecem in opinia tuturora ca pe un adevar organic al existentei noastre.Pentru a intelege publicistica lui Goga si a o eticheta corect, trebuie mai intai sa cunoastem notiunile care stau la baza operei gazetaresti - ideea nationala si rolul ziaristului.Ideea nationala a fost pentru cantaretul patimirii noastre nu doar o simpla abstractiune, se stie, ci lupta fierbinte pentru unitatea nationala sim apoi lupta pentru coeziunea moral-politica a tarii proaspat intregita. In articolul Fragmente autobiografice vol. Precursori, Octavian Goga marturiseste Am crezut de la inceput in specificul national, adica am crezut ca nu se intra in universalitate decat pe poarta ta proprie. Am crezut in dreptul de-a trai al valorilor autohtone, ca o completare a principiului de universalitate. Am zis ca a oprima si a suprima o manifestare de particularism local sufletesc inseamna a fura din marele tezaur al universalitatii. De aceea, pe opresorii care stranguleaza popoarele ii socotesc un fel de talhari ai umanitatii. De aceea, eu, recunoscand un specific national, in mod natural am sustinut ca traditi trebuie sa fie osatura unui popor i...s m-am nascut intr-o vreme cand principiul national domina toate fluctuatiile sufletului romanesc.In articolul Ideea nationala - sustinut intr-o conferinta in fata studentilor Universitatii din Cluj Napoca si publicat in revista Tara noastra in nr. 50 din 16 decembrie 1923, si apoi in volumul Mustul care fierbe - Goga evoca anii studentiei sale la Budapesta incercand sa invie in mintea studentilor acelui moment spiritul national ce-i insufletise si unise pe cei trei sute de studenti romani, smulsi din umbra satelor ardelenesti, aruncati prada molocului acolo in metropola dusmana. Apar in acest discurs cateva randuri ce pot fi usor definite ca profesiunea de credinta a intregii activitati a lui Goga De-atunci, pipaindu-mi constiinta, m-am intrebat de atatea ori in ce religie ne-am inchinat de ne-am putut pastra sufletele intacte, refractare la toata otrava dimprejur Cum s-ar putea numi taina noastra, miracolul acestei izolari, instinctul sigur care ne-a smuls totodata din ghearele valului Este, domnilor, ideea nationala, credinta fanatica in patrimoniul specific al neamului i...s. Calauziti de o suprema utilitate, am creat un catehism al datoriilor noastre, de la care nu ne-am abatut. Ne-am zis noi suntem precursorii unitatii unui popor, noi trebuie sa ne jertfim pentru coeziunea lui, trebuie sa facem din hecatombele noastre piedestalul gloriilor de maine. Orice incercare a noastra de a defini mai bine ideea nationala la Goga paleste in fata acestor cuvinte. Ce putem spune mai mult decat a spus publicistul ideea nationala este credinta magica, aceea care tine toata suflarea romaneasca intr-o disciplina morala. Trebuie sa facem si o istorie a genezei acestui puternic sentiment national. Goga a cunoscut iobagia dinauntrul ei si totodata din afara ei. Nascut in Rasinari slobod craiesc sat, inca din copilarie a fost un viu receptor al vietii Ardealului din acea perioada. Spatiul geografic al Rasinarilor, cadru de vechime multimilenara, de asezare nationala plina de legende si mituri, de oameni cu o psihologie complexa, dar luminoasa cum il descrie Bucur Tincu in De la Rasinari la Ciucea, Almanahul literar, 1981, pg. 30 era un loc de obarsie ideal pentru nasterea si intretinerea celor mai vii sentimente de traditie si patriotism. Descendent al unei familii care isi faurise o traditie, Goga era, desigur, unul dintre cei chemati sa oficieze pentru traditie. Lucrul acesta l-a remarcat laconic Iorga, scriind ca Octavian Goga s-a nascut in Rasinari nu dintr-o familie de preoti de acolo, ci din familia preotilor rasinareni. In familie, poetul a deprins, pe langa respectul cartii, o instructie superioara si o educatie cu adevarat cetateneasca. Intrebat de un profesor de la Liceul Maghiar din Sibiu, in urma participarii la o actiune patriotica din gara orasului 1894 de unde stie Desteapta-te, romane!, Goga a raspuns ferm de la mama. Inca din copilarie, si-a dat seama ca satul e cel mai mare rezervor de energie nationala, am crezut de la inceput, prin transmisiunea stramosilor si parintilor mei, in ideea de rasa cum insusi poetul scria in Fagmente autobiografice.Motivele care l-au determinat pe Goga sa pledeze atat de efervescent pentru respectarea traditiei etice, istorice si culturale, au fost mai multe. In primul rand trebuie sa constatam ca poetul continua actiunea Scolii Ardelene si ca foloseste argumentul traditiei alaturi de alte argumente pentru a demonstra legitimitatea unor drepturi ale romanilor din Transilvania. Oficialitatilor care fluturau drapelul lor pentru a domina natiile din Bazinul Dunarean, in numele superioritatii unei culturi milenare, trebuia sa li se contrapuna argumente de aceeasi natura. A avut taria de a-si urma crezul pentru ca se nascuse intre cei oprimati si patimise alaturi de ei si pentru ca fiinta lui era cladita din piscuri mari de piatra. Mergand mai departe in deslusirea ideilor fundementale ale gazetarului patimirii noastre gasim foarte clar trasat drumul ziaristului intr-o societate, mai ales intr-una in plina transformare cum era Romania atunci ziaristul trebuie sa stie ca nu e chemat sa faureasca imnuri de marire intru bucuria de aproapelui, ci trebuie sa implineasca munca grea de indrumator al societatii, sa pipaie pulsul sufletelor, sa rascoleasca pacatele si sa deschida prin indrazneala cinstita, prin o neclintita forta morala si prin un spirit critic raspicat, drumul progresului cultural.Spiritul critic si adevarul sunt imperativele ce...
Download