...a pentru el simple lozinci in lupta electoralaCAAVENCU ia poza, trece cu importana printre multime i suie la tribuna ii pune palaria la o parte, gusta din paharul cu apa, scoate un vraf de hartii i gazete i le aaza pe tribuna, apoi ii trage batista i-i terge cu elegana avocaeasca fruntea. Este emoionat, tuete i lupta ostentativ cu emoia care pare a-l birui. - Tacere completa. Cu glasul tremurat Domnilor! Onorabili concetaeni! Frailor! plansul il ineaca. Iertai-ma, frailor, daca sunt micat, daca emoiunea ma apuca aa de tare suindu-ma la aceasta tribuna pentru a va spune i eu plansul il ineaca mai tare. Ca orice roman, ca orice fiu al arii sale in aceste momente solemne de-abia se mai stapanete ma gandesc la arioara mea plansul l-a biruit de tot la Romania plange. Aplauze in grup la fericirea ei! acelai joc de amandoua parile la progresul ei! asemenea crescendo la viitorul ei! plans cu hohot. Aplauze zguduitore.Patriotismul lui Caavencu este de parada, este un fars patriotism, care ascunda o puternica dorina de parvenire. Exprimarea lui Caavencu cuprinde numeroase contradicii, greeli demonstrand incultura, lipsa de logica Industria romana e admirabila, e sublima, putem zice, dar lipsete cu desavariredupa lupte seculare care au durat aproape 30 de ani Noi aclamam munca, travaliul, care nu se face de loc in ara noastra! Scopul pentru care lupta Caavencu este ca Romania sa fie bine, i tot romanul sa prospere sa imbogaeze. Presupune ca eecul lui Caavencu este momentan, pentru ca un individ atat de bine inzestrat pentru lupta politica trebuie sa catige la primul prilej.FarfuridiImpreuna cu Branzovenescu alcatuiete un cuplu comic prin prostie, incultura, lipsa de logica. Viaa ordonata de care face atata caz Farfuridi este o aparena, o iluzie pentru ca in mintea personajului domnete haosul i eu am n-am sa-ntalnesc pe cineva, la douasprezece fix ma duc la targ. Eu am n-am clieni acasa, la unsprezece fix ma-ntorc din targ i-eu am n-am infaiare la douasprezece fix ma duc la tribunal.Obsesia personajului este de a nu fi pacalit, inelat. Cu toate acestea accepta tradarea, daca o cer interesele partidului sau ale persoanei Tradare sa fie, daca o cer interesele partidului, dar sa tim i noi! i Farfuridi ine discursuri, in realitate antidiscursuri prin care ii dovedete permanent prostia. Folosete i el enunuri adversative greite Iubesc tradarea, dar urasc pe tradatori! Memorabila este scena conceperii telegramei catra centru, cand Farfuridi i Branzovenescu dovedesc o prostie dezarmanta Trebuie sa ai curaj ca mine, trebuie sa o iscaleti, o dam anonima!Un alt exemplu semnificativ pentru exprimare ilogica este parerea lui Farfuridi despre revizuirea constituiei Din doua una, dai-mi voie ori sa revizuieasca, primesc! dar sa nu se schimbe nimica ori sa nu se revizuiasca, primesc! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo, i anume in punctele esenialeIn piesa Farfuridi este o victima ramanand inafara manevrelor electorale.Agamia DandanacheNumele personajului proeaAc,bl,blbbbabbbTib!.aaTimes Ne RomanSymbol ArialTimes Ne RomaniTimes Ne Roman CEO scrisoare pierdutade I.L.CaragialeCapodopera dramatugiei lui Caragiale este O scrisoare pierduta 1884 i ii pastreaza o regretabila actualitate. Ar fi minunat sa nu-l mai inelegem pe Caragiale, pentru ca ar insemna ca Farfuridi, Caavencu, Tipatescu, Dandanache nu mai exista. Caragiale critica in acesata comedie farsa alegerilor din trecut. Coninutul piesei este inca mult mai bogat vizand moravurile politice i ale vieii de familie din epoca respectiva.Cadrul temporalNu intamplator Caragiale plaseaza aciunea in timpul alegerilor, pentru ca in lupta pentru putere cade orice masca i omul se arata aa cum este in realitate, in stare de orice pentru a obine puterea. Din aceasta perspectiva lupta electorala nu este o lupta de principii, ci de interese personale. Suntem in anul de graie 1883.Cadrul spaialAciunea piesei se petrece intr-un ora de provincie, capitala unei judei de munte. Intenionat autorul nu precizeaza numele localitaii, sugerand astfel ca farsa alegerilor este acelai peste tot.Titlul pieseiForma articulata cu articol nehotarat sugereaza ca este vorba doar de unul din multele texte particulare, folosite ca mijloc de antaj in lupta politica. Intriga piesei este declanata de pierderea unui scrisori compromiatoare, trimisa de Tipatescu, prefectul judeului, lui Zoe, soia lui Trahanache. Plimbarea scrisorii de la un personaj la celalat lumineaza caractere, psihologii. Ea ii da putere celui care o are in stapanire, i produce spaima celui care o pierde. Lupta politica pentru desemnarea unui candidat se da intre Farfuridi sprijinit de Trahanache i Branzovenescu, i Nae Caavencu.Gasind scrisoarea compromiatoare Caavencu o folosete ca mijloc de antaj in lupta politica, daca nu va fi sprijinit de Trahanache i Tipatescu, va publica scrisoarea in gazeta pe care o conduce - Racnetul Carpailor.Cei doi antajai recurg i ei la ameninari i cel din urma ajung la antajul cu o polia falsificata de Caavencu. Cand lupta dintre cei doi atinge punctul culminant, apare candidatul de la centru, Agamia Dandanache, despre care autorul preciza mai prost ca Farfuridii, i mai canalie decat Caavencu. Repetarea procedeului -Dandanache catiga tot prin antajul cu o scrisoare pierduta- sugereaza ca in lupta politica a vremii antajului cu un text particular era un mijloc frecvent folosit. Problematica piesei se poate reduce la doua cuvinte politica i amorul. Este insa mai complexa. In primul rand Caragiale critica farsa alegerilor din trecut, dezvoluind o trista realitate pierderea unei scrisori copromiatoare hotarete viaa politica unui orael.Dramaturgul surprinde mijloacele necinstite, folosite in lupta politica, corupia i demagogia politicienilor. In acelai timp pune in evidena incultura, prostia unor politicieni din vremea sa.Aceste trasaturi negative dovedite in lupta politica caracterizeaza i viaa intima de familie. Inmoralitatea, corupia definesc deopotriva viaa politica i viaa de familie. Concluzia piesei este amara. In lupta politica nu reete cel mai bun, ci cel mai priceput, mai abil in lupta pentru putere. Satira este cuprinzatoare i necruatoare. Personajele sunt definite comlex, prin fapte, nume, libaj. Aceste personaje prind viaa datorita preioaselor indicaii scenice ale autorului. Caragiale ii pune personajele sa vorbeasca, sa ine discursuri din care practic se autodesfiineaza, demonstrandu-i prostia, inclutura, demagogia. Personajele imbina trasaturi general valabile cu trasaturi particulare, individuale. Astfel Caavencu este demagogul latrans. Zoe este soia infidenta, amanta. Tipatescu este junele prim amantul. Dandanache este prostul vanitos. Nae Caavencu este reprezentantul tinerii burghezi locale, candidatulvine din Agamemnon. Diminuirea acestora i imbinarea lui cu Dandanache sugereaza ridicolul i ramolismul senilitatea. Chiar autorul definete Mai prost decat Farfuridi i mai canalie decat Caavencu. Agamia este foarte priceput...
Download