... i tanar refii. Astfel se realizeaza saltul din cotidian in fantastic, din material in spiritual, dintr-o realitate intr-o alta, transfigurata artistic, inchipuita de energia sufleteasca a poetului. Cititorul patrunde pe nesimite pe aceasta poarta, fiind intampinat de imaginea mirifica a Bagdadului, in care poetul e insui emirul stralucitului ora al lumii orientale. Sub raport stilistic, simbolul devine figura poetica centrata in primele doua pari pentru a zugravi datele materiale ale condiiei poetului in relaia lui cu societatea. Campia pustie i alba, camera moarta, viscolu-albastru, ochiu-oelit al lumii, lupii groaznici ce s-aud Cum latra, cum urla, cum urca Un tremol sinistru sunt toate simboluri ale acestei condiii damnate a artistului.3. Lupta pentru atingerea absolutului, prezentata in chip alegoric-simbolic versurile 40-227. Parte a treia dobandete o mai pronunata tenta epica. Un ir de momente infaieaza succesiv pe bogatul emir in diferite ipostaze ale evoluiei sale simbolicea Mirajul cetaii preasfinte, Meka, devine pentru prinul rozului Bagdad o adevarata obsesie.b Desparindu-se de roza idila a Bagdadului, emirul intalnete pe drumeul zdrenaros i pocit, de care apoi se desparte, fiecare urmandu-i drumul sau simbolic. c Prinul, strabate drumul drept, sacrificandu-i caravana i servitorii, ajungand el insui la capatul puterilor.d Din amoreala disperarii il scoate viziunea inelatoare a Mekai.e. In timp ce Meka imbraca haina fetei morgana, emirul vede intrand pe sub portalurile Sale, ceretorul zdrenos.f. Emirul moare sub jarul pustiei. In finalul poemului, Macedonski descifreaza definitiv simbolurile poemei, dovedindu-se adeptul doctrinei estetice a romanticilorDar luna cea rece, -acea dumanieDe lupi care urla - -acea saracieCe-aluneca zilnic spre ultima treaptaSunt toate pustia din calea cea dreapta,-acea izolare, -acea dezolare,Sunt Meka cereasca, sunt Meka cea mare.Prin tema, ideologie i simbolistica, poetul e romantic prin vraja muzicala a textului, prin cultul pietrelor preioase, prin predilecia nuanei cromatice, Macedonski e simbolist. Astfel dupa ce exerciiile sterile ale instrumentalist - simbolismului se consumasera, poetul realiza in Noapte de decemvrie o stralucita sinteza intre tradiia romantica i elementele novatoare ale simbolismului.Versificaia metafore, epitete, epitete ornante, plasticizate sau cromatice, metonimia 55, sinecdoca vers. 58-62, repetiia unui cuvant cheie 112-114 129-130 198-209 sau cuvinte ce aparin aceluiai camp semantic rapete, cheama, cere,ea ,.l,.l...a...Ti.aTimes Ne RomanSymbol ArialTimes Ne RomaniTimes Ne Roman CENoaptea de DecemvriePoemul Noaptea de decemvrie a fost scris la 27 decembrie 1901 i a fost inclus in ciclul de poezii Flori sacre. A aparut iniial in revista macedonskiana Torta morala, in anul 1902. Poetul creeaza Noaptea de decemvrie pornind de la o legenda in proza Meka i Meka scrisa i publicata de el in ziarul lui C. A. Rosetti, Romanul din 13 ianuarie 1890. Macedonski manifestase i pana atunci predilecie pentru exoticul oriental, ilustrat atat de frecvent in multe din ciclurile sale de versuri de la Excelsior pana la Poema rondelurilor. Aceasta tendina catre exoticul oriental venea din contactul cu poezia franceza, indeosebi cu cea parnasiana i simbolista.Meka i Meka conine o parabola dictata de inspiraia cu limba de foc intr-o noapte de decembrie, cu ger i zapada, a unui poet sarac i in dezacord cu lumea guvernata de vanitate i aur. Scrierea in proza valorifica o legenda orientata in care Mahomet Ben Hassan - Ben Ali lasa cu limba de moarte fiului sau Ali recomandarea de a nu se abate niciodata in viaa de la calea cea dreapta. Il sfatuiete, totodata, sa se duca, aa cum trebuie sa faca orice credincios musulman, la cetatea sfanta Meka, pentru a putea obine astfel iertarea pacatelor. Ascultand de indemnul parintelui sau Ali pornete in pelerinaj la Meka, insoit de un mare convoi de camile i servitori, cu multe provizii de drum, hotarat sa strabata pustiul arab pe drumul cel drept. In acelai timp, spre aceeai inta pornete i Pocitan-Ben-Pehlivan, un ceretor respingator la infaiare. Dei este invitat de Ali sa mearga in fastnosul sau convoi, Pocitan refuza, alegand, spre a ajunge la Meka, nite cai ocolite dar mai uor de strabatut. Ali ii continua insa drumul prin pustiu dar marile dificultai ale calatoriei nu pot fi invinse i convoiul piere, oamenii i camilele murind rand pe rand, pana cand emirul, sleit de puteri i ramas singur, moare i el, inainte de a-i fi putut vedea visul cu ochii, caci imaginea Mekai ramane o iluzie inelatoare ca fata morgana. In schimb, hidosul Pocitan-Ben-Pehlivan ajunge la cetatea sfanta. In timp ce emirul trece pragul Mekai cereti, Pocitan trece pragul Mekai pamanteti i de aici i titlul poemei in proza Meka i Meka.Dupa 11 ani, Macedonski revine asupra subiectului i, decantand in materia parabolei in Romanul noi inelesuri simbolice, da natere celei mai valoroase dintre Nopile sale.Din aceasta parabola, poetul a dezvoltat in magistralul sau poem ideea fundamentala a statorniciei credinei intr-un ideal, al caii drepte, neabatute a omului superior hotarat sa infranga toate piedicile care i-ar sta in cale. In viziunea unei cetai care-i indeparteaza zidurile dinaintea emirului dornic de a ajunge la ea, vedem tragedia idealului in veci neatins. Poezia simbolizeaza drama geniului, asemenea Luceafarului eminescian, intr-o evocare de elevata inflacarare, reprezentativa pentru intreaga concepie a poetului i, poate i mai mult, pentru drama propriei sale existene, fascinata de vis, himera i ideal, irealizabil ca orice absolut. Cu alte mijloace, cei doi poei inrudii pana la un punct i prin substana esteticii romantice, difereniaza, fiecare in felul sau, etica omului de geniu de cea a oamenilor de rand. Emirul alergand de-a lungul imensitaii deertului arab este simbolul foarte limpede al sufletului omenesc insetat de absolut, atras de o sfanta cetate a idealului, care in poemul macedonskian este Meka.Structura poemului se organizeaza in funcie de aceste coninuturi, pe trei momente principale sau, altfel spus, pe doua pari legate intre ele de motivul inspiraiei. In aceasta poezie, poetul surprinde deopotriva, prin alternarea continua a planului real cu cel fantastic i tendina sociala, protestatara, provocata de soarta tragica a geniului in societatea care folosirea refrenului.aaa a!asaaaaabcjkislmiIvqlgbsXsacsacsacsacsacsacsacs...
Download