... i razboi personajul traiete nite revelaii dureroase, descoperind contrastul dintre imaginile preexistente teoretice i propriile imagini rezultata din experiena directa. Drama razboiului nu e numai ameninarea continua a morii, macelul i foamea, cat aceasta permanenta verificare sufleteasca, acest continuu conflict al eului sau care cunoate altfel ceea ce cunoate intr-un anumit fel.La capatul acestor experiene, al unor dureroase clarificari interioare, tefan Gheoghidiu nu este un invins, pentru ca revana sa este in spirit. El adepait nite experiene care l-au marcat profund, dar ii pastreaza disponibilitatea pentru noi experinee. Drama sentimentala nu se rezolva in drama colectiva, ci se anuleaza.Prezentarea razboiuluiPartea a doua a romanului este un jurnal de front, scris din perspectiva participantului direct la prima conflagraie mondiala. Ca i in cazul iubirii i acum se confrunta doua imagini total diferite despre aceeai realitate prima cuprinzand ceea ce personajul cunotea inainte de la alii, cand spera chiar intr-o afirmare de sine, acoperita de glorie, de eroism imaginea a doua rezulta din cunoaterea proprie, directa, personala prin care razboiul i se dezvaluie ca un fenomen tragic, absurd, iraional, care aniliheaza personalitatea umana. Inca de la inceputul romanului Gheoghidiu reine mistificarea adevarului de catre oficialitai, de catre gazete, i politicieni. Ajuns pe front el descopera o realitate tragica, total opusa limbajului bombastic, demagogic din presa i din parlament. Astfel fortificaiile de care s-a facut de atatea caz sunt ca i inexistente. Ordinele se contrazic unii superiori dovedesc o nepricepere tactica incredibila. Lupta in sine nu are nimic eroic.Referindu-se la prezentarea razboiului, Gheoghidiu se detaeaza atat de idealizarea luptelor, cat i de exagerarea grozaviilor razboiului care falsifica adevarul Carile care exagereaza masacrele sunt tot atat de duman ale adevarului, cat i cele care idealizeaza luptele. Discuia din tren cu Predescu dezvaluie mistificarea adevarului i lipsa de responsibilitate a oamenilor politici, care susineau ca armata romana este capabila sa catige razboiul fara tunuri, fara mitariere, fara cartue numai prin moral. Contribuia lui Camil in proza de razboi este remarcabila prin imaginea nefalsificata a razboiului lipsita de eroismul de parada, de orice exaltare nepotrivita.Gheoghidiu este preocupat nu atat de prezentarea luptelor, cat mai ales de surprinderea realitaii interioare, a starii sufleteti, a participanilor razboiului. Semnificative sunt in acest sens paginile care noteaza starea sufleteasca a lui Gheoghidiu inainte de a intra in lupta este un moment al intrebarilor chinuitoare, al incertitudinii. Proximitatea morii esenializeaza gandurile personajului el nu mai are timp sa se gadeasca la framantarile sale intime, pentru esenial devine instinctul de supravieuire. El nu are timp nici pentru speculaii filozofice este preocupat exclusiv de problema fundamentala a vieii i a morii. Camil Petrescu surprinde depersonalizare individului pierderea individualizareat4ER1,Dl,DlDDDaDDDTiD!aTimes Ne RomanSymbol ArialTimes Ne RomaniTimes Ne Roman CEDrama intelectualului inUltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboiCaracterizarea lui tefan Gheorghidiutefan Gheorgidiu face parte din familia personajelor lui Camil, fiind i el un intelectual orgolios, interiorizat, un spirit lucid i absolutizant. tefan Gheorgidiu aplica absolutul iuburii, cunoaterii oamenilor din jurul sau. Acetia nu corespund exigenelor sale i rezulta drame ale incompabilitaii intre el i Ela, el i societatea mondena, el i realitatea tragica a frontului. Traind o profunda drama a cunoaterii, Gheorgidiu descopera caracterul relativ al sentimentelor umane. El aspirase la o simbioza sentimentala, vazand in iubire un sentiment unic, irepetabil Simeam ca femeia aceasta era a mea in exemplar unic, aa ca eul meu, ca mama mea, ca ne intalnisem de la inceputul lumii, peste toate devenirile amandoi i vrem sa pierim la fel amandoi. Spirit lucid, inflexibil, personajul traiete profund drama incertitudinii nesigurana il chinuie mai mult ca nu tie adevarul, a geloziei chinuitoare. Neputincios asista la tranformarea femeii iubite dintr-o tanara sensibila, atragatoare, intr-o femeie avida de ban, de lux i de distracii Vedeam cum femeia mea se instraina de zii i zii in toate preocuparile i admiraiile ei, de mine. Suflet hipersensibil, Gheorgidiu sufera din cauza schimbarii Elei, osciland dramatic intre speranta, tandree, dispre, chiar ura. Incearca sa se comporte la fel, chinuind-o pe Ela cu banuierile i reprosurile lui. Incearca i razbunari penibile ca de exemplu o inlocuiete pe Ela cu alta femeie. In sfarit crede intr-o ultima iluzie chemat de Ela el traiete frenezia viitoarei intalniri la care descopera profund dezamagit ca soia l-a chemat pentru a-i asigura viitorul printr-o donaie.Dupa discuiile cu colonelul la intoarcerea la front, Gheorgidiu traiete deziluzia toatala. Experiena dramatica a frontului, ii aduce adevarata vindecare sufleteasca. Suferina personajului provine din faptul ca el este un inadaptat pe plan social i sentimental, din faptul ca se raporteaza mereu la o ierarhie spirituala i nu una sociala, bazata pe avere i bani, ca ceilai din jurul sau. Alaturi de drama intima, Gheorgidiu mai sufera i drama omului superior, dominat pe plan social de indivizi inferiori. Exigenele personajului sunt absolute, pentru ca in fond viaa este alcatuita dintr-o suma de mici compromisuri, care ii fac acceptabila. In fond personajul trece prin doua procese opuse unul de mistificare, mai exact de automistificare i unul de demistificare.Din roman aflam numai varianta lui Gheoghidiu care este subiectiva. Elei nu i se ofera aceasta posibilitate. i in acest roman exista tehnica perspectivista, deii in mai mica masura decat in Patul lui Procust. Astfel toate framantarile lui Gheoghidiu pot fi puse pe seama inclinaiei sale recunoscute spre exagerare. In ai doilea rand personajul este contradictoriu pe de o parte ii cere femeii iubite inteligena, pe de alta parte il deranjeaza orice manifestare de independena sau de maturitate, care devin incomode pentru orgoliul barbatului.Ignorana fermecatoare a femeii place barbatului Aa o doream razbratind fermecator, lacoma pachetele de la bacamie. Barbatul ii etaleaza superioritatea in lecia de filozofie. Idealul lui Gheoghidiu este egoist i acapator. Cand Ela intervine intr-o discuie de familie Gheoghidiu observa cu un fel fe maturitate care ma jignea oarecum. Intelctualul obsedat de lumea ideilor pretinde femeii o pasivitate de obiect de lux A fii vrut-o mereu femenina, deasupra discuiilor aceea vulgare, plapanda i avand nevoie sa fie ea protejata, nu sa intervina atat de energic, interesata. Ela din aceasta perspectiva ar trebuii sa dovedeasca supunere, dociditate continuand sa fie un spectacol minunat. Feminitatea ar insemnii anonimarea lui in masa combardanilor confruntai cu mizeria, caosul, spaima de moarte. In aceste condiii persona...
Download