...K.!KKKKKKKKKKKGeorge CobucNunta ZamfireiCobuc a proiectat o epopee pe motive folclorice, din care a realizat Nunta Zamfirei i Moartea lui Fulger.Nunta Zamfirei a aparut in Tribuna din Sibiu in 1889. Intr-un cadru de basm poetul reda ceremonialul unei nuni araneti din zona Nasaudului.Criticul literar Petre Poanta considera Nunta Zamfirei o feerie nupiala.Cateva strofe la inceput au un caracter narativ cu rolul evident de a ne introduce in spectacol. Astfel este prezentat Sageata-imparat i fata acestuiai-avea o fata, fata lui Icoana-ntr-un altar s-o puiLa inchinat.Este firesc ca fata sa fie peita des. Poemul se umple de micare din momentul raspandirii vetii despre nunta cara va avea loc. Procedeul esenial este hiperbolizareaNuntai din nouazeci de ari S-au rascolitVenit-au roiuri de-mparaiPersonajele, Zamfira, fiica lui Sageata-imparat, Viorel - un prin frumos i tinerel, imparaii i regii, piticul Barba-cot, aparin lumii basmului popular. Batranul Grui, Tinte, Barde aparin vechilor balade populare romaneti.Sosit era batranul GruiCu Sandra i Rusandra lui,i inte, cel cu trainic rost,Cu Lia lui sosit a fost,i Barde cel cu adapostPrin muni salhui.Toate personajele sunt imbracate in matasuri i pietre preioase, se comporta ca nite autentici arani. Poetul obine efecte deosebite prin aliteraie in redarea cavalcadei sosirii tinerilor.i-n creasta coifului inaltPrin vulturi vantul viu vuia,Vrun prin mai tanar cand treceaC-un bra in old i pe praseaCu celalalt.Alaiul mirelui este alcatuit dupa specificul nunii aranetiRadvan cu mire, cu nanai,Cu socri mari i cu nuntaii nouazeci de fecioraiVeneau calari.Alaiul este intampinat de sfetnici, de popor, cu muzici multe-n fruntea lor. Starostele este Paltin-crai i Paltin-crai a starostit.Momentul urmator este cel al intalnirii tinerilor. Poetul realizeaza aici un portret sugestiv al ZamfireiIei Zamfira-n mers iste,Frumoasa ca un gand razle,Cu trupul nalt, cu parul cre,Cu pas uor.Un trandafir in vai pareaMladiul trup i-l incingeaUn brau de-argint, dar toata-n totFrumoasa cat eu nici nu potO mai frumoasa sa-mi socotCu mintea mea.Trasaturile care individualizeaza personajele aparin basmului. Astfel Zamfira este ca o zana din poveti sprintena, cu mijlocul subire, incinsa cu un brau de argint. Comparaia cu trandafirul este totui convenionala.Inceputul petrecerii este dat de un vataf. Poetul gasete prilejul de a prezenta elementele portului popular specific zoneiSa joace-n drum dupa tilinciFeciori, la zece fete, cinci,Cu zdraganeii la opinciCa-n port de sat.De o mare plasticitate este scena horei. Ritmul jocului popular este redat prin imagini vizuale i motorii. Se remarca i frecvena verbului onomatopeeicTrei pai la stanga liniori ali trei pai la dreapta lorSe prind de maini i se desprind,S-aduna cerc i iar se-ntind,i bat pamantul tropotindIn tact uor.Poetul folosete hiperbolizarea pentru a reda proporiile veseliei i belugul ospauluiIar la ospa ! Un rau de vin !A fost atata chiu i cantCum nu s-a mai pomenit cuvant !Petrecerea i jocul cuprind numeroase elemente dionisiace Dionyssos, exteriorizand bucuria de a trai. Urmeaza inchinarea tradiionala facuta mirilor de Mugur-imparati vesel Mugur-imparatCa cel dintai s-a ridicati, cu paharul plin in mani,Precum e felul din batraniLa orice chef intre romani,El a-nchinat.Intr-un cadru de basm poetul reda toate caracteristicile unei nuni aranetipeitul feteiintiinarea de nunagatirea, sosirea, primirea oaspeilorsosirea mirelui cu alaiul sau de nuntastarostirea crainicului Patin-craiintalnirea tinerilorvataful care incepe petrecereacelebrarea cununieihorapetrecereajocul nuntailorurarea tradiionala de la incheierea nuniiRealizarea artisticaPoetul folosete puine figuri de stil. El obine efecte deosebite din versificaie i din procedee sintacticeVazutu-s-a crescand in zariIeit-a-n cale-ales alaiSistemul metric este alcatuit din 8 silabe dupa schema a-a-b-b-b-a. Ritmul este iambic.Creaia are un puternic caracter naional i popular, datorita faptului ca surprinde datini i obiceiuri populare intr-o frumoasa limba romana.Poetul dovedete un deosebit sim al limbii. El creeaza chiar cuvinte noi, ca de ex. intrulpi - voinic, chipe, sau da sensuri noi unor cuvinte toi craii multului rotund Pamantul.Surprinzand o nunta specific araneasca este firesc ca lexicul sa se defineasca printr-o oralitate specific araneasca.PAGE PAGE 111122àaSummaryInformationa ZsoltHusz Zsoltiabsiq2siaaiMicrosoft ord 6.0a5aàaaaaa agauayaaaaaa.ESVeHdnuSEaJda uAEFShPBEFShPBEFàPBEFP
aPuDPUsaUsaVsaasasacsac Usac sac Iaaaa aagHUuSEa,i2Uooaaaiiaiaaiiaiaaiiaiaiaiaiaaiiaiaiai
aaiiaiaiaaiiaiaiaiaiaiaiaaxaaiUqI5Matz72Oj Vyaaaaaa
aaaaaaaaaaaa!a4haaaxaqaaaaaa...
Download