Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

Gorunul - comentariu, Lucian Blaga

...ascult cum crete-n trupul tau sicriul, Sicriul meu, cu fiecare clipa care trece, Gorunule din margine de codru.Imaginea gorunului falnic, in al carui trunchi poetul vede crescandu-i sicriul si cea a stropilor de linite pe care ii simte curgandu-i prin vine dau intuiiei expresie impresionanta. Transformarea cuvantului sicriu in laitmotiv, revenirea lui obsedanta contribuie la adancirea dramatismului imprimat sentimentului de intrebare fara raspuns o, cine tie , intoarsa asupra contiinei, lasand ideea morii sub semnul ipoteticului,Versificaia - Versurile sunt fara rima i neegale. Folosete doua procedee -ssssssssss sau sssssssss procedeu constand in continuarea ideii poetice in versul urmator, fara a marca aceasta prin vreo pauza- enumerarea prin i, care solicita receptarea individuala a fiecarui termen care-l apropie pe Blaga de expresionism.- metafore limpezi departari- comparaie cum bate ca o inima- interogaii retorice.aaaaaaaaaDEFMNaISxrmhcYsacsacsacsacsacsac
sacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsac
sacsacsacsacUsacUsacUsacsasaac SjkcSxsnidsZUsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacs
acsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacs
acsacsacsac!ct5IOŕaGHI!IiaIysnidYsacsacsacsacsacsa
csacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsa
csacsacsacsacsacsacsacsacsac IJDEbc ŕsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsacsace,l
,lSTiSTimes Ne RomanSymbol ArialBook Antiqua iArial CELucian Blaga GorunulIn concepia lui L. Blaga viata este o mare trecere prin lumina, dar si o inexorabila lunecare spre neant.Din aceasta viziune s-a nascut una dintre temele fundamentale ale liricii lui Blaga, temea vieii ameninate de moarte, care - cristalizata inca din volumul de debut - confera versurilor un sentiment de nelinite adanca si-o tanguire de ssss. Ameninarea se simte din toate din contemplarea lunii sau a ssssssss iubitei, din linitea nopii sau din curgerea izvoarelor. Spaima de neant cunoate la Blaga cand o tonalitate tragica, cand una elegiaca, atitudinea poetului osciland intre zbucium i impacare.In Gorunul din Poeme luminii, cea mai cunoscuta elegie pe tema morii din creaia lui Blaga, dominanta este seninatatea cu care poetul ii contempla presentimentul lentei alunecari in nefiina.Punctul de plecare pare a fi Mioria, cu care a si fost comparata adeseori, dar poezia lui Blaga se constituie intr-o viziune ssss originala si intr-o figurare poetica foarte departate de modelul popular. Apropierea este posibila numai in masura in care in ambele poezii se evidenieaza nu anumit echilibru al fiinei umane ci fata morii, o detaare senina. In poezia populara seninatatea ciobanarului este o stare constitutiva, pe cand Blaga devine una dobandita prin cugetare.Ciobanul traiete sub ameninarea iminenta a morii, pentru Blaga este doar o ipoteza existeniala, presimita in umbra unui copac i in linitea desavarita a unei naturi paradisiace, hranita din lecturi filozofice i din Rilke.In Gorunul trairea presentimentului devine subiect de meditaie, spaimele starii de a fi adancurile noastre incontiente sunt controlate de o contiina care vrea sa tie si care-si dobandete seninatatea numai prin inelegere.Compoziia. Structural, textul e realizat in trei timpi corespunzatori celor trei strofe unul - al existentei, al starii de a fi organizat prin notarea unui raport de consonanta intre subiectul liric i naturaal doilea - al intrebarii care e un fel de dublare in spiritualitatea trairii incontiente al treilea - al concluziei manifestare cea mai ssssssss in a le insera intr-o ordine superioaraStructura poetica. Semnificaii. Poezia noteaza o stare de spirit i un gand. Discursul poetic pare simplu si de o fluenta extraordinara. Organizarea lui intr-o succesiune de episoade lirice se realizeaza in jurul unor cuvinte ssss linite i gorunule, imi pare i pesemne. Primele doua creeaza campurile semantice ale poeziei deci seriile de -inelesuri pe care le comunica textul liric, celelalte doua aeaza totul sub semnul ipoteticului, ca manifestari ale unei subiectivitaii exagerate.Termenul linite apare in patru poziiia in limpezi departari aud din pieptul unui turn cum bate ca o inima un clopotb imi pare ca stropi de linite imi curge in vine, nu de sangec de ce ma - nvinge cu aripi mai atata paced i linitea ce voi gusta-o intre scandurile lui o simt pesemne de acum.Semnificaiile cuvantului se contureaza astfel treptat. La inceput nici macar nu e numit sau, mai exact, este numit prin opoziie. A doua oara participa la construcia stropi de linite ca ipoteza aberanta a simurilor. A treia oara, prin sinonimul pace, capteaza din context un alt sens, relevat paradoxal --- tocmai in a patra poziie, cand termenul apare singur si unde prin linite se inelege moarte celalalt cuv-ant-cheie se dezvolta pe verigile materiale ale unei analogii gorun, trunchi, scanduri, sicriu, in care ultimul termen - o metonimie extrem de sugestiva - transmite tot ideea de moarte, ca si in cazul primului camp semantic.Dupa cum se vede, cuvintele linite i gorunule creeaza doua linii de dezvoltare a semnificaiilor structurii poetice una dinamica, asta statica. Poziiile semantice ale termenului linite suntaaaENkaS...
Download