...ive specifice creatiei eminesciene geniul, nemurirea, zburatorul, aspiratia spre absolut, natura, viziunea cosmica, filosofia, inspiratia folclorica. Tudor Vianu afirma ca Poetul culege din intreaga sa opera germenii mai importanti de inspiratie autentica si ii concentreaza intr-o singura mare viziune. Luceafarul a aparut in Almanahul Societatii Academice Social-Literare Romania Juna din Viena, in aprilie 1883. A fost apoi reprodus in Convorbiri literare in tomna aceluiasi an, pentru ca in decembrie 1883 sa apara in prima editie a poeziilor lui Eminescu, ingrijita de Titu Maiorescu.Poemul are ca punct de plecare un basm romanesc, Fata in gradina de aur , cules de calatorul german Richard Kunisch, pe care Eminescu l-a versificat intr-o prima versiune, chiar sub acest titlu. Apoi, trecandu-l printr-o serie de alte variante, marele poet l-a filtrat, restucutrandu-l mereu si dandu-i sensuri noi, pana ce a devenit Luceafarul .In basmul cules de Kunisch, un zmeu se indragosteste de o fata de imparat si o implora sa-l urmeze in lumea lui nemuritoare. Fata ii cere insa sa devina el muritor. Acesta pleaca spre a obtine de la Creator dezlegarea. Intre timp fata e robita de dragostea unui pamantean, Florin. Revenind, zmeul se razbuna pravalind o stanca asupra necredincioasei. Florin moare si el de durere, zmeul ramanand mai departe in singuratatea lui nemuritoare. In prima varianta versificata, Eminescu a pastrat basmul ca atare, evitand doar finalul brutal si punandu-l pe zmeu sa rosteasca numai un blestem Un chin s-aveti de-a nu muri deodata! In variantele urmatoare, punand la contributie vasta sa cultura, intensele sale cunostinte de mitologie si filosofie, Eminescu pastreaza doar cadrul de basm, pe care-l umple insa cu imagini lirice si sensuri noi ce conduc la una din temele de predilectie ale lui Eminescu si ale romanticilor problema geniului.Tema poemului este soarta geniului caruia ii este harazita nemurirea si a carui destin nu poate sa atinga culmile iubirii.Aceeasi tema romantica se regaseste si in operele Demonul de Lemontov, Cerul si pamantul de Byron, Faust de Ghoethe, Albatrosul de Baudelaire in care albatrosul infrunta furtunile dar se impiedica pe pamant in propriile sale aripi uriase.Problema geniului este privita de poet din perspectiva filosofiei lui Schopenhauer, potrivit careia, cunoasterea lumii este accesibila numai omului de geniu, care este capabil sa depaseasca sfera subiectivitatii, sa se depaseasca pe sine, inaltandu-se in sfera obiectivului. Fiindu-i caracteristica inteligenta si ratiunea pura, are puterea de a se sacrifica pentru atingerea scopului. Spre deosebire de el, omul de rand nu-si poate depasi conditia subiectiva, fiind dominat de vointa oarba de a trai.Dupa insemnarea facuta de poet pe marginea unui manuscris Luceafarul este un poem alegoric daca geniul nu cunoste nici moarte si numele lui scapa de noaptea uitarii, pe de alta parte, aici pe pamant nu e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc. Gandirea filosofica, atitudinea geniului fata de conditia umana, fata de lume, fata de existenta, apar in poem sub forma expresiei poetice.Poemul apare ca o meditatie filosofica de tip romantic asupra conditiei geniului in lume dar si asupra dramei omului ca fiinta duala, prinsa intre viata si moarte, intre fapta si constiinta, intre pasiune si renuntare, intre soarta si nemurire.Eminescu a aspirat in permanenta spre dragostea ideala, faurita prin daruire, puritate si devotament. Hyperion este simbolul suprem al acestei dorinte.Hyperion este o divinitate, un demon, un zeu nemuritor stapanit de dorinta nostalgia dupa iubirea pamanteana. El este o unitate a contradictiilor este de esenta divina prin nemurire si este de esenta umana prin aspiratia spre o muritoare.Luceafarul este un domn al noptii instelate, este inger, este o fiinta neptunica, este o fiinta uranica, este chip de demon, este un ti...
Download