...ania, Bradul, La gura sobei, Sfarsitul iernei. Acestea infatiseaza iarna sub diferite aspecte instalarea anotimpului alb cu ninsori abundente larna, cu frigul aspru si patrunzator Gerul, Viscolul, Bradul sau cu zile insorite, inveselite de imaginea saniilor Sania pana la aparitia primelor semne ale primaverii Sfarsitul iernei.Pastelul Iarna contureaza un tablou in alb, de o mare frumusete. Registrul vizual este predominant in conturarea peisajului de iarna.Universul poezieiIn prima strofa se fixeaza dimensiunile spatiale ample ale acestui tablou care se intinde din vazduh pana pe pamantul tarii, sugerat de ai tarii umeri dalbi. larna apare personificata intr-un personaj fantastic, inspaimantator cumplita iarna, care cerne norii de zapada. trimitand Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada descrise prin intermediul unui dublu epitet. Imaginea diafana a fulgilor de zapada este realizata cu ajutorul unei sugestive oomparatii Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi. Poetul surprinde insa, cu strangere de inima, ca aceasta plutire gratioasa se asociaza cu atingerea lor inghetata, care provoaca fiori. Personificarea tarii intr-o frumoasa femeie cu umeri dalbi este subliniata de tresarirea infiorata provocata de raceala fulgilor de nea Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi.Strofa a doua modifica perspectiva din care este descrisa iarna. Poetul insistaprintr-o repetitie de o mare forta expresiva asupra abundentei zapezii, cazand continuu, gata sa ingroape totui Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara!. Conturul exclamativ al versului asociat cu repetitia verbului sugereaza uimirea si spaima resimtite de poet vazand instalarea dominatoare a iernii, cu lungile sale inzapeziri. Atotputernicia iernii inspira primejdia unei ninsori care o sa inghita totul, ca la sfarsitul lumii. Frumoasa tara, personificata, se imbraca intr-o zale argintie gata parca de razboi. Multimea epitetelor zale argintie, mandra tara, soarele rotund si palid surprind detalii ale peisajului abia luminat de soarele indepartat ca un vis de tinerete printre anii trecatori.Comparatia accentueaza atmosfera de usoara tristete determinata de perspectiva trecerii iremediabile a timpului.Strofa a treia contureaza peisajul terestru pustiu si ingropat sub albul zapezii. Linia orizontului se pierde in imensitatea alba Tot e alb pe camp, pe dealuri, impregiur, in departare. Plopii se pierd in zare ca umbre ale vietii disparute ca fantasme albe.Pe intinderea pustie lipsita de orice semne ale vietii, de unde s-au sters urmele si drumul, se vad satele pierdute sub clabuci albii de fum. Totul se pierde si seestompeaza in albul rece al omatului care starneste neliniste si teama. Doar fumul alb ne poarta cu gandul la caldura din vetre, singurul semn de viata care se pastreaza in pustiul de zapada.Repetitia cuvantului alb subliniaza culoarea dominanta a tabloului. Sugestia albului este realizata si prin cuvinte zapada, troiene, fulgii, gheata, ninge, ninsoare sau zale argintie sau prin mijioace fonetice prin repetitia vocalei a Tot e alb pe camp, pe dealuri, impregiur, in departare, Ca fantasme albe plopii insirati se pierd in zare.Ultima strofa aduce o schimbare in peisajul de iarna. Ninsoarea inceteaza, noriise risipesc, soarele apare alungand sentimentul de spaima care pusese stapanire pe sufletul poetului. Lumina puternica a soarelui, atat de indelung asteptat doritul soare, straluceste si dismiarda oceanul de ninsoare. Metafora oceanul de ninsoare aduce sugestia imensitatii albe, iar verbul dismiarda completeaza printr-o miscare plina de caldura umana sentimentui de duiosie, ca dupa o lunga despartire. Tabloul de iarna pana atunci neclintit, tacut, lipsit parca de viata, se insufleteste la aparitia saniei care trece peste vai si a sunetului vesel al zurgalailor. SentimentuI de bucurie, de optimism al viefii triumfa in finalul poeziei, risipind spaima.Poezia larna ramane unul dintre cele mai fine pasteluri ale lui Vasile Alecsandri, realizand un tablou de iarna in tonuri delicate. In plan vizual, tabloul amplu impresioneaza prin tonurile alb-argintii, prin orizonturile largi, in care formele se pierd, sub zapada abundenta, intr-o lumina palida a unui soare stins, abia zarit dintre nori.Poetul surprinde cateva detalii specifice ale peisajului camp, dealuri, plopi, sat, cer innorat, soare, intindere pustie troiene calatoare adunate-n cer gramada, fiori de gheata, soare lipsit de putere rotund si palid abia zarindu-se dintre nori, paman...
Download