....Natura este carac.ca fiind ocrotitoare,descrierea lacului sugerand o atmosfera de vis.Epitetele cromatice albastru,galben sugereaza frumusetea naturii dar sublinieaza optimismul, increderea poetului pe care acesta o traieste. Inversiune lacul codrilor albastru, Nuferi galbeni il incarca are rolul de a acc. Faptul ca lacul repr. o coordonata esentiala a decorului in care urmeaza sa se desfasoara ritualul imaginat de poet. Strofele a 2,a 3 si a 4 constituie cea de-a doua secventa a discursului liric si au ca tema visul de iubire de poet. Adv. parca din strofa a 2 alaturat vb. astept si ascult acc starea de asteptare,de visare care se concretizeaza in strofele urmatoare. Scrierea cirsiva a pronumelui ea in strofa a 2 precum si neconturarea unui portret fizic sugereaza faptul ca poetul nu vorbeste despre o pers.anume ci despre iubire, despre iubita,in general neconturarea portretului arata ca este o dorinta de iubire, de o plasmuire a mintii poetului indragostit mai mult de imag. iubirii.Vb. la conjunctiv acc. ideea de vis,de dorinta.Strofa 3 prezinta repetarea vb. a scapa care sug. intensitatea sentimentala,pe care le traieste poetul in momentul intalnirii iubiteifericirea deplina a acestuia. In ultima strofa cadrul descris isi pierde din stralucire initiala dovada ca nu mai regasim albul si galbenul,deoarece si sent. poetului se schimba,locul visarii,bucuriei il I-a acum tristetea datorat neimplinirii sent. erotic. Rima imperfectarimeaza 2-4 si 1-3 nu rimeaza,ritm trohaic,strofa catren,masura 8 silabe. Izvorul noptii L. Blaga a trait intre anii 185-161 si a fost unul dintre cei mai mari poeti care inbina armoniaos in opera sa filosifia si literatura. Geneza poeziei face parte din volumul de versuri al poetului Poemele luminii publicat in 1919. L.Blaga considera ca iubirea repr. o cale de cunoastere, de descifrare a tainelor universului. In poezia sa lumina este sinonim cu cunoasterea. Ca gen apartine genului liric,ca specie este o idila. Tema o constituie iubirea vazuta ca o cale de cunoastere.titlul se constituie intr-o metafora revelatorie care sugereaza ochii negrii ai iubitei. Izvorul de fapt un sent. de iubire pe care-l traieste poetul. Op.lirica este. . Discursul liric este alcatuit dintr-o fraza ampla si dintr-o propr.dezvoltata cu rol de concluzie. Fraza expr. admiratia poetului pentru frumusetea iubitei. Discursul liric I-a forma unei adresari directe,poetul expr.-usi admiratia fata de frumusetea persoanei iubite. Acest sent. este evidentiat si de vocativul care deschide discursul poetic frumoaso si care in acelasi timp sublinieaza o trasatura fizica a persoanei iubite. Cuv. cheie al poeziei il constituie subst. achii care apare de 3 ori in poezie pe parcursul poeziei. Asocierea subst. ochii cu adj. negrii la gradul superlativ precum si cu adj. adancii care capata in text valoarea subst. are rolul de a amplifica starea de extaz pe care o traieste poetul la vederea iubitei sale. Enumeratia peste vai,peste munti si peste sesuri evidentiaza faptul ca frumusetea iubitei se rasfrange asupra naturii,acesta preluand cateva din atributiile fiintei iubite. Negrul ochilor iubitei fac din aceasta un adevarat mister care nu poate fi descifrat decat prin iubire. Ideea de mister este amplificata de epitetul adverbial tainic, de subst. provenit din adj. cu functie de apozitie simpla adanciiprecum si de metafora o mare de intuneric. Vb.dubitativ a parea care se constituie intr-un singur vers sug. faptul ca emotia puternica pe care i-o trezeste frumusetea iubitei il determina s-o confunde la un moment dat cu intregul univers incarcat de mistere. Inversiunile prezente in poezie tainic curge,asa-s de negriiau menirea de a scoate in evidenta impresia puternica pe care i-o produce e-ul liric frumusetea iubitei dar si misterul iubirii. A doua secventa a discursului liric se constituie intr-o concluzie a versurilor anterioare. Omagiul adus in prima sec. iubitei atinge acum apogeul fapt subliniat de oximoronul asa-s de negriilumina mea. Reluarea adj.negri la superlativul absolut pentru a expr. consecinta pe care o are asupra e-ului liric,vraja datorata frumusetii ochilor iubitei are in acelasi timp rolul de a acc. trairea poetului. Prozodia poeziei este in deplin acord cu ceea ce vrea sa transmita poetul.Avem versuri albe,fara rima cu masura variabila.Rima interioara realizata cu ajutorul asonantei.Muzicalitatea este data de pauzele impuse de discursul liric in desfasurarea lui intr-un accent al versurilor. a55CJCJCJCJkd aaaasssasss à!7ia0i0NormalsHmHsHtHAiDefault Paragraph Font,i,Titleaa5CJ.Bi.Body Text5CJPiBody Text 2s5CJ.Ui!.HyperlinkBpha9iBLMtsehlmpqtIa 178iIsimpu...
Download