...O. Goga RugaciuneVolumul Poezii din 1905, care se deschide cu poezia Rugaciune, este o evocare liric a satului transilvanean. Satul lui O. Goga, robit de veacuri, tinjeste dupa libertate sociala i demnitate nationala. Poetul da glas patimirii unui neam mbatrinit intr-o expresie dureroasa, parasit de doruri si razvratiri neimplinite vestind credina in alte vremuri, de infricoate izbavite.Muli dintre poeii notri i-au sintetizat, in una sau mai multe poezii, cele mai preioase din concepiile lor despre arta i rolul ei in societate. In mod demonstrativ, Goga publica i el n fruntea primului sau volum de versuri, care cuprind de astfel piesele de rezistena ale creatiei sale, un vibrant manifest literar ce defineste cu pregnana caracterul propriei inspiratii. Intelesul il deducem din modalitatea compunerii metaforice a versurilor, sintetizat in tilul poeziei. Titlul poeziei, cuvntul rugaciune, implica sensul de implorare, de ruga fierbinte, staruitoare, izvorta dintr-un suflet rascolit de durere, dintr-o deznadejde care cere linite. Sensul acesta se descopera chiar din prima strofa cnd poetul deprimat, dezorientat, obosit i avnd senzatia de gol psihic rostete invocaia poetica care impresioneaza prin gestul de umilinta ce insoete ruga Eu cad neputicios, stapne, In fata stralucirii tale, Eu in genunchi spre tine caut Parinte - orinduie- mi cararea.Cauza zbuciumului sufletesc, pentru care cere indurare poetul, o aflam din strofele urmatoare Coplesit de doruri, de ispite si de patimi - care sunt ale omului - , strigatul de durere al umilitilor vietii cu umeri grbovi de povara, ii mustra constiinta. In numele acestora ar vrea poetul sa inteleaga taina lumii, farmecul vieii, ce-nsemna dragoste i ura, cntec i lumina.Poet cetaean, temperament impetuos, Goga respinge poezia framntarilor marunte, sterile, opunindu-i Cntarea patimirii noastre, a colectivitaii din care face parte. Dorind sa se smulga din haosul ispitelor intime, care-i tulbura izvorul din care sufletul s-adapa , cere sa i se indrepte vazul in veci spre cei ramasi in urma. Braul lui sa fie inarmat cu taria urii i-a iubirii, Sa-i alunge patimile personale, iar de durerea astor inimi nvaa-ma pe mine-a plnge. Poetul ii asum responsabilitatea unei arte in care sa plnga nu rostul lui, ci jalea unei lumi, durerea mulimilor, a celor care gem umiliti in umbra poezia are glas in glasul ei sa cnte, cu rezonane grave, rostul neimplinit al lumii, razvratirea robilor din veacuri.Numai astfel poezia poate fi cntarea patimirii noastre.Dupa un evident crescendo al sentimentului sau de totala daruire, momentul suprem se definete in finalul poeziei in suflet seamana-mi furtuna, Sa-l simt in matca-i cum se zbate, Cum tot amarul se revarsa Pe strunele nfiorate i cum sub bolta lui aprinsa, In smal de fulgere albastre. ncheaga-i glasul de arama Cntarea patimirii noastre.Acest crez literar devine realitate artistica in volumul Poezii si in multe productii din volumele urmatoare. Construit pe o ampl invocaie, discursul poetic se organizeaza potrivit cu simtamintele poetului.Lexicul este evocator, desprins parca din tezaurul cartilor batrinesti, intr-un context voit popular, cu termeni biblici, uor arhaici. Fora expresiva a limbajului poetic, cu totul particular in poezia romneasca, rezulta din incarcatura metaforica inedita, rascolitoare, a unitatilor lexicale mai vechi, desprinse din vorbirea obisnuita istovit, cale, neputincios, orinduie-mi cararea, ispite, se adapa, povata, taina, radeste, zvonul, rostul, ostenite, ursitei, truda, doruri, leacuri.Alaturi de determinari ca prapastii, fulgere, patimile, viforul, furtuna, strunele, smalt, glasul de arama, sau alaturi de verbele se desfac, cad, sa-mi tulbure, sadeste, da-mi, alunga, fringe, a plnge, sa plnga, gem, se zbate, se revarsa, aceste epitete poteneaza tonalitatea fundamentala a poeziei, profund rascolitoare.Poetul foloseste si numeroase metafore-simbol In drum mi se desfac prapastii i-n negura se-mbraca zarea Da-mi viforul in care urla Si gem robiile de veacuri In suflet seamana-mi furtuna Sa-l simt in matca-i cum se zbate Cum tot amarul se revarsa Pe strunele nfiorate.Toate laolalt cuvinte stravechi, pline de semnificatie , epitete care creeaza stri de profunda afectivitate, metafore cu adinci rezonante si forta semnibilizitoare, in deplina consonanta cu ideile si nazuintele poetului fac din Rugaciune cel mai vibrant manifest literar cunoscut in poezia romneasca.àaSummaryInformationàiYiiaaiMicrosoft ord 6.0a2aàaaaJaSaiajaaaefMNSTàaaZiaefOPuviaaJaaasacJa
asacJaaisacJaasacJaaasacsacsacacRMN FGsahibq-.bciaaaaacsacJaasacJaaisacJaaasacJaasacJa
aasacJaasacsacJaaIsacAaaa0mY!!!!!!!a!!!!!!!aKiNorma
laa.i.Heading 1Usck,i,Heading 2UVsacAiDefault Paragraph Font YI...
Download