...a a ansamblului de fapte de cultura pe care il numim cu un cuvand de circulatie universala folclor. Considerat ca o secventa a culturii populare, folclorul cuprinde literatura, muzica, dansul si teatrul popular toate, manifestari artistice ale creatorilor populari si destinate poporului. Spre deosebire de arta culta, de literatura, muzica, teatrul create de autori cunoscuti si pastrate in scris, in manuscrise ori carti tiparite folclorul a fost creat, transmis si perpetuat timp de multe secole pe cale orala, prin viu grai, direct, de la interpret la ascultatori, fara mijlocirea paginii tiparite, sau, mai recent, a discului ori a benzii de magnetofon.Oralitatea, caracterul colectiv, caracterul anonim, sincretismul impletirea mai multor moduri de expresie artistica, simbioza mai multor arte, inglobarea in obiceiuri si datini, fac din creatia populara un obicei vechi si nou in acelasi timp, schimbandu-se odata cu oamenii, in timp si diversificandu-se in spatiu.Citata de criticul literar George Calinescu pentru calitaea ei de indice unic in tara noastra de departajare a domeniilor dintre haiduci, balada Toma Alimos transpune teme pedepsirii incalcarii codului etic eroic. Toma si Manea sunt doi haiduci, fiecare activand in zona sa. Toma este un erou viteaz, drept si cinstit, prietenos, plin de armonie, in timp ce Manea este dusmanos, las, neomenos. Poetul anonim evidentiaza calitatile acestuia dintai, punandu-l in antiteza cu Manea.Subiectul este relativ simplu, dar episoadele capata o puternica valoare prin forta lor de sugestie.In debutul baladei, eroul Toma Alimos poposeste si se ospateaza intr-un loc marcat prin toponimicul Muntele Plesuv, incarcat de sugestii macabre Foicica fagului, La poalele muntelui, Muntelui Plesuvului In mijlocul Campului La putul Porumbului ..Paralelitismul sintactic al ultimelor patru versuri ale secventei citate sugereaza paradisul locurilor evocate.Pe fundalul acestor versuri este prezentat Toma Alimos Haiduc din tara de jos,Nalt la statMare la sfat i viteaz cum n-a mai stat. Secventa citata constituie un succint portret al eroului fizic si calitatea este la superlativ pare sa sugereze poetul anonim prin antepunerea epitetului nalt si prin epenteza vocalei i si moral -calitatile evidentiate fiind intelepciunea ca forta de expresie a penultimului vers citat rezida in combinarea unui epitet concret mare - cu un substaniv abstract sfat si vitejia sintagma epitetica cum n-a mai stat are valoare superlativa.Solitar, insingurat, suferind din pricina singuratatii lui, eroul simte nevoia unei comuniuni Inchinar-as si m-am cui! Inchinar-as murgului Murgului sirepului, Dar mi-e murgul vita muta, Ma priveste si m-asculta, N-are gura sa-mi raspunda. Inchinar-as armelor, Armelor dragutelor, Dar si ele-s fiare reciPuse-n teciDe lemne seci Inchinar-oi codrilor, Ulmilor,i fagilorBrazilor Paltinilor Ca-mi sunt mie fratiori,De poteri ascunzatori. Secventa citata releva tragismul existentei eroului insingurat. Sentimentul acesta este potentat insa de ideea armoniei om-natura, idee insemn de noblete al literaturii romane. Frate cu romanul , codrul e atat de aproape sufletului eroului. Ne-o sugereaza diminutivul fratiori . Sintagma epitetica de poteri ascunzatori concentreaza in ea sugestiile toate ale zicerii Codru-i frate cu romanul . Ideea armoniei om-natura continua si in secventa urmatoare D-oi muri m-or inveli, Cu freamatul m-or jeli E transpusa in vers ideea contopirii mioritice cu natura, ideea umanizarii naturii de veacuri, intr-o contopire osmotica, omul a imprumutat de la natura trainicie, rezistenta, iar natura de la om grai si sensibilitate.Aparitia lui Maneaeste enuntata prin reactia naturii i cum sta pana la Murguletu-si rancheza. Toma Alimos se confrunta cu un adversar care-i reproseaza ca se situeaza intr-un spatiu...
Download