...mane,constituie in modelele durabile si care se pot regasi in timp.De aici intoarecerea la antichitatea greaca si latina.Sunt relevante sculpturile lui Fidias,arhitectura cladirilor din Grecia..Curentul clasicismului este definit ca atitudine estetica de observare si realizare a unui sistem armonios,stabil,proportional,dominat de elementele frumosului,in concordanta cu norme specifice cele trei unitati in dramaturgie si care tinde spre un ideal,echilibrat,senin al perfectiunii formelor.A aparut in Franta,extizindu-se in intreaga Europa .El este ilustrat de scriitoriprecum Moliere,La Fontaine,Racine,Bossuet,La bruyere,car dincolo de originea lor indiscutabila ,au citevatrasatrui comuneadmiratia pentru antici,rigoarea compozitionala,cautarea naturalului si a verosimilului,gustul dreptei masuri,finetea analizei morale si psihologice. Rabelais Moliere Montaigne La noi nu se poate identifica o perioada clasica anume.elemente clasice exista,insa la Miron Costin,D. Cantemir,Antim Ivireanul,atit datorita lecturilor clasice cit si clasicismului folcloric romanes.Clasicismul defineste ansamblul culturii si literaturii greco-latine,prin extensiune antice.Este o acceptie bine conturata,consolidata,inderptatita prin faptul vca mai toate caracterele spriritului,esteticii si structurii de tip clasic isi gasesc realizera in oprele sau teoriile autorilor antici.In felul acesta,ideea de clasicism si antichitate tind sa devina sinonime,in orice caz strins asociate.Prin localizare si succsesiune de localizari cronologie,clasicismul defineste aspectul si durata propriu-zis istorica a clasicismuluireperezentat cel putin trei mari secolesi perioade istoricesecolul lui Pericle,la Atenasecolul lui August,la Romasecolul lui Ludovic al XIV-lea ,in Franta.Voltaire include si un al patruleacel al Renasterii florentine ,dar in in general sint acceptare in numar de treigrec,latin si francez,respectiv ale secolelor al V-lea i.e.n.,I-ul i.e.n. si al XVII-lea al erei noastre,mai precis intre 1600-1700UnitatileFaimoasele trei unitati teatrale,care fusesera definite inca din prima jumatetea a secolului XVIIs-leade actiune,de loc si de timpisi capata formularea mai lapidara in Arta Poetica a lui Boileau.Clasicismul opune imaginatiei ratiunea.Se pazeste de fantezie,preferindu-l luciditatea prudenta.Refuza sa bage in seama prefacerile,consacrind numai ce i se pare a fi stabil in eternitate.Evita particularul ,interesindu-se cu exclusivitate de general,ceea ce il face ca,indeosebi,sa afirme exsitenta unui om neschimbator in natura lui,pe care il asaza in centrul perocuparilor sale.Dispretuieste concretul.Nu sufera diversitatea,heterogenul,ca sa nu mai vorbim de vag,difuz,obscur,net desenat,evident si clar.Deoarece nu admite schimbari decit pe linie iererhica,clasicismul vrea prefectiune. Trasaturile clasicismuluiMitizareatransfigurerea realitatii prin mit,ca mod de a exprima conceptul de lume ca mit,preluat din antichitate.Eticacultiverea virtutilor ca sens al artei,ceea ce-i da un caracter moralizator.Virtutile clasice sunt dreptatea,intelepciunea,curajul,vitejia,generozita
teaMasuralegea armoniei si echilibruluii,concentrat in numarul de aurPrincipiile Binele si Raul,Frumosul si Armonia, Adevarul, Legea principiile primordiale fiindapa,aerul,focul,pamintul,eterul..Conceptelea imita Omul cugetator,cunoscatorul Omul faurar,creatorul Omul lumesc,plin de vicii Destinul schimbatorAnalogiaeroii sunt asemenea ,de unde conflictul implacabil,fiindca ambii sunt inflexibiliRationalismulomul,condus si caracterizat prin ratiune,eliberat de patimi si purator de virtutiObeictivismulatitudinea logica,obiectiva-aspectul juridic al lumii,al omului,societatii.Inlaturarea subiectivismului.Eternuleroii sunt fara evolutie interioare-arta este autonoma-se cultiva atemporalitatea.Spatialitateasublimarea timpului in spatiul sacruUtilul si placutulscop al artei.Arta sa fie desavirsita,dar sa fie si utila.Homeostasiasocietatea ,un organism viu,intr-o contiunua metamorfoza-artistul ,o constiinta a unei lumi In formarea esteticii clasice Rebe Bray distinge trei perioade importantePerioada Renasterii franceze si a activitatii Pleiadei,corespunzind,in linii mari,celei de-a doua jumatati a secolului XVI-lea.Ideea dominanta pe plan estetic in aceasta epoca este ceea a imitatiei anticilor si ea se desprinde cu limpezime din cel mai de seama manifest al vremii,Aprarea si Ilustrrarea limbii francezea549 a lui Joachim de BellayPerioada care se intinde aprozimativ intre 1600-1660 inlocuieste primatul imitatie prin primatul regulilor.Imitatia modelelor antice ramine un dezirat estetic fundamental,ea trebuie insa rationalizata si ,ca atare ,regulularizata..In cea de-a treia perioada-al carei debut,in jurullui 1660,ar fi marcat de apartia Satirelor lui Boileau1636-1711si care s-ar prelungi si in secolul al XVIII-lea-primatl regulilor se gaseste inlocuit de acela al gustului clasicIn concluzie putem afirma ca daca Renastrea dadea prioritate geniului,clasicismul da o neta prioritate mestesugului in creatie. vtuakXKh55CJaJmHsHh55CJOJaQJaaJmHsHh55CJOJaQJaaJmH
sHh55CJaJmHsH!h55CJ OJaQJaaJ mHsHh55CJ OJaQJaaJ mHsHh5h55CJaJmHsHajh55CJ UaJ mHnHuh556CJaJmHsHh556CJaJmHsHh55CJ aJ mHsHRIa1EVhsuvxuagd5aasaagd5aasaagd5...
Download