...la, daca prin universalitate intelegem expresia cea mai inalta a originalitatii nationale a unui scriitor. Originalitatea lui Creanga consta in arta povestirii, in umorul povestilor, fantasticul folosit, eruditia paremiologica. In legatura cu eruditia paremiologica, Ion Creanga avea o cultura vasta si temeinica legata de studiul proverbelor si zicatorilor. El ia aceste vorbe de duh din popor si le introduce prin formula vorba ceea . UmorulUmorul face parte din intreaga creatie a lui Creanga, nelipsind din operele sale. Umorul lui Ceranga parcurge o intreaga gama. Autorului ii place sa glumeasca, poate si datorita firii sale voioase. Tonul povestirii e placut, degajat, autorul provocand permanent zambetul sanatos, privind totul dintr-o perspectiva care amuza, exagerand, zeflemisind sau autoironizandu-se. Creanga pune un mare accent pe umor in romanul Amintiri din copilarie , unde autorul isi povesteste ispravile de demult cu mult umor si duiosie. Umorul este prezent in roman si in portretele pe care autorul le face diferitelor personaje. Pe rudele pagubite de cirese si canepa le creioneaza astfel Mos Vasile era un carpanos si-un pui de zgarie branza ca si matusa Marioara. Vorba ceea a tunat si i-au adunat. Comicul e dat de placerea de a spune, de jovialitate si umor, de exprimarea mucalita. Pentru a starni rasul, autorul foloseste ironia, zeflemeaua, scene comice, citate, expresii, vorbe de duh, tratarea comica a unor situaii dramatice.Sursele umorului sunt susinute si prin zicatori rostite in versuri La placinteInainte, La razboiInapoi. Voinic tanar, cal batranGreu se-ngaduie la drum. Poftim punga la masaDaca ti-ai adus de-acasa. Ca e laie,Ca-i balaie,Ca e ciuta,Ca-i cornuta. Creanga foloseste proverbe si zicatori care desi nu sunt rostite in versuri, sunt hazlii apara-ma de gaini, ca de caini nu ma tem , cand nu sunt ochi negri saruti si albastri , cine poate oase roade, cine nu nici carne moale , fiecare pentru sine croitor de bine . In roman, proverbele si zicatorile sunt prezente la tot pasul. Inspaimantat de amenintarea mosului care-l pacalise eliberand pupaza, baiatul fuge inapoi spre Humulesti zicand Vorba ceea lasa-l mai! L-as lasa eu, dar vezi ca nu ma lasa el acum! sau Mila mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima de mila ce-mi este. Umorul e provocat si de exprimari surprinzatoare ca sa traiasca trei zile cu cea de alaltaieri zice Gerila la Ros Imparat, pana acum ti-a fost greu, dar de acum tot asa o sa-ti fie. Alteori, cuvintele capata forme neasteptate sau sunt legate in combinatii surprinzatoare. Nica este intampinat de mos Chiorpec Ciubotariul cu urmatoarele cuvinte He, he, bine-ai venit nepurcele! . Raposatul popa Buliga, poreclit Ciucalau e pomenit cu cuvintele Dumnezeu sa-l iepure! boala de care suferea Nica in 1848 e o cinstita de holera scolarul Nica e uneori slavit de lenes .Umorul e starnit si de prezenta termenilor familiari, a caror menire e sa exagereze, sa ingroase, sa caricaturizeze fetele sunt dracoase , iar baietii sunt mangositi, gligani, coblizani, hosmalai, prostalai, ghiavoli . Voia buna e intretinuta si de placerea scriitorului de a presara povestirea cu expresii si vorbe de duh daca-i copil sa se joace, daca-i cal sa traga si daca-i popa sa citeasca , tot patitu-I priceput , ursul nu joaca de voie buna , e inaintat la invaatura pana la genunchiul broaste-i , de placinte rade gura, de varzare si mai tare .Alta sursa e vorbirea rimata, jocul de cuvinte cu acelasi sufix poate ca acesta-i vestitul Ochila, frate cu Orbila, var primar cu Chiorila, nepot de sora Pandila, din sat de la Chitila, peste drum de Nimerila ori din targ de la sa-l Cati, megies cu cautati si de urma nu-i mai dati .Umorul e starnit si prin alte procedeecaracterizare ironica fata Irinucai era balcaza si lalaie de-ti era frica sa innoptezi cu dansa in casa prin nume sau porecle comice Torcalau, Trasnea, Chiorpec, popa Duhu, Gatlan...
Download