... mormantul sau se afla la schitul din apropierea Paltinisului. In 1988 i s-a acordat Premiul Herder, iar in 1990 a fost primit membru post-mortem al Academiei Romane.Daca spiritul are realitate, atunci el trebuie recunoscut ca atare in orice intruchipare a lumii in pomul acesta, in curba acestui deal, in forma norilor. E insa insuficient a vorbi in aceste cazuri de un spirit generic, prezent ca un temei abstract in toate. Pentru a fi eficace, el trebuie sa lucreze diferentiat de la un lucru la altul, sa fie in adecvare cu fiecare obiect sau fiinta a vizibilului. Trebuie, cu alte cuvinte, sa ne reprezentam spiritul ca pe ceva specific, iar nu generic. E un fel de a intelege mai bine problema unui Dumnezeu personaAndrei Plesu Jurnalul de la Tescani, Ed.Humanitas, 1993, pg.36-37lCa nu suntem tradusi Dar avem bucuria culturii, si poate o vom trece si altora. Nu e nevoie de un cantec incapator cat lumea, ci de un simplu cantec incapator. Trebuie sa-l cucerim in fiecare zi, la fel ca libertatea Faust II, la fel ca civilizatia. Nulla dies sine laetitia, asadar.Constantin Noica Jurnal de idei, Ed.Humanitas, 1990, pg.294.1909 Se naste Constantin Noica, la 24 iulie, in localitatea Vitanesti, judetul Teleorman. 1928 1931 Se inscrie la Facultatea de Litere si Filosofie din Bucuresti. Dupa absolvire devine bibliotecar la Seminarul de istore a filosofiei. 1940 - Dupa studiile de specializare in Franta, isi ia doctoratul la Universitatea Bucuresti, cu teza Schita pentru istoria lui cum e cu putinta ceva nou . In anii razboiului este referent pentru filosofie in cadrul Institutului romano-german din Berlin, editand, impreuna cu C. Floru si Mircea Vulcanescu, patru cursuri universitare ale profesorului Nae Ionescu, precum si anuarul Izvoare de filosofie 1942 1943 . 1949 1958 Are domiciliu obligatoriu la Campulung Muscel. dec. 1958 aug. 1964 Este detinut politic. 1965 1975 Este cercetator principal la Centrul de Logica al Academiei Romane. 1975 1987 Ultima parte a vietii si-o petrece la Paltinis. Filosof, eseist, erudit poliglot. Nascut la Vitanesti-Teleorman. Cursuri liceale la Bucuresti, cand debuteaza in revista Vlastarul 1927. Urmeaza, intre 1928-1931, Facultatea bucuresteana de Litere si Filosofie, cu o teza de licenta despre filosoful Kant. Studii de specializare in Franta 1938-1939 si doctoratul in 1940, la Bucuresti. Referent pentru folosofie la Institutul Romano-German din Berlin 1941-1944. Dupa razboi, nu a plecat in exil, ci a suferit cumplit prigoana regimului comunist. A avut aproape 10 ani de domiciliu fortat la Campulung-Muscel 1949-1958. Este condamnat la 25 de ani de inchisoare, din care executa 6 ani, fiind intre decembrie 1958 si august 1964 detinut politic. Este eliberat din puscarie in 1964 si, dupa pensionare, in 1975, se stabileste in apropiere de Sibiu, in statiunea montana Paltinis, unde sta 12 ani si moare la 4 decembrie 1987. Acolo este si inmormantat. Lucrari importante Mathesis sau bucuriile simple, Pagini despre sufletul romanesc, Rostirea filosofica romaneasca, Eminescu sau ganduri despre omul deplin al culturii romanesti, Sentimentul romanesc al fiintei, Devenirea intru fiinta s.a. Sa nascut in Vitanesti-Teleorman pe 1225 Iulie 1909. Studiile primare in comuna natala, dupa care pleaca la Bucuresti. A debutat in revista Vlastarul, in anul 1927, ca elev al liceului bucurestean Spiru Haret. Dupa finalizarea studiilor liceale, C-tin Noica urmeaza studiile superioare la Facultatea de Litere si Filozofie din Bucuresti 1928-1931, pe care o absolva cu teza de licenta Problema lucrului in sine la Kant. Membru al Asociatiei Criterion 1932 - 1934. In anul 1938, odata cu declansarea prigoanei antilegionare si arestarea a mii de legionari din ordinul noii dictaturi instaurate de Carol al II-lea, impreuna cu Emil Cioran prieten nedespartit, C-tin Noica pleaca la studii de specializare in Franta. Se reintoarce in tara in anul urmator, sustinandu-si la Bucuresti doctoratul in filozofie cu teza Schita pentru istoria lui Cum e cu putinta ceva nou, publicata in 1940. La 8 August 1940 a fondat revista ADSUM, numar unic, in care C-tin Noica semneaza articolul manifest-legionar cu titlul Sunt de fata, preambul la evenimentele ulterioare din 3-6 Septembrie 1940 cand izbucneste revolutia legionara care are menirea de a dobori criminala dictatura instaurata de regele Carol al II-lea, alungandu-l cu aceasta ocazie de la putere. Numeroase colaborari la ziarele Buna Vestire, Cuvantul s.a. A fost referent pentru filozofie in cadrul Institutului Romano-German din Berlin 1941-1944. Supravegheat indeaproape de agentii securitatii comuniste, Constantin Noica si-a petrecut ultimii 12 ani la Paltinis, unde sa stins din viata pe 4 Decembrie 1987, fiind inmormantat la schitul din apropiere. Sar putea scrie o pagina neasemuit de adanca asupra neamului nostru, pagina al carei titlu sa fie Somnul in Istoria romaneasca. Nu sunt multe neamurile care sa fi fost atat de aproape in rau sau in bine de odihna cea mare si de nefiinta. Fara sa vrem, de cele mai multe ori fara sa vrem, noi am trecut prin toate modurile somnului, de la marea letargie nationala, in care am trait veacuri de-a randul pana sa capatam constiinta de neam, si pana la adormirea celor buni din mijlocul nostru. Somnul ne-a mantuit, adancindu-ne in noi insine dar somnul ne-a si paralizat, pastrandu-ne prea mult in noi insine. Iar in aceasta viata nationala, din fericire ca si din nefericire amortita de somn, Ardealul a reprezentat starea noastra de veghe iata, in doua cuvinte, rolul pe care il descifram in spiritualitatea romaneasca. Fiecare natiune isi are un sambure de viata, un sambure originar de viata. La obarsia fiecarei colectivitati istorice organizate se intalneste un centru formativ, prin dezvoltarea caruia sau prin alipirea la care se realizeaza cate un organism national. Unitatea politica si nationala a Italiei se face in jurul regatului Sardiniei, dupa cum -iar exemplul acesta e inca mai potrivit- fiinta Germaniei se intrupeaza in jurul Prusiei. Ardealul nostru a putut fi considerat o Prusie a Romaniei. Stim cu totii ca nu in jurul Ardealului ne-am inchegat noi ca stat national, ci ca Ardealul e cel care sa alipit Tarilor Romanesti. Dar daca asa sa intamplat in ordinea de fapt a Istoriei, pe planul spiritualitatii romanesti centrul nostru national este Transilvania, in acea invatata Transilvanie - spunea candva Balcescu -, azil vecinic al nationalitatii romane. Spiritualitate romaneasca. Cativa se intreaba, poate, de ce intrebuinteaza unii, mai ales ce...
Download