...man. Colorata satiric inca de la inceputurile ei Vasile Alecsandri Ciclul Chiritelor comedia romaneasca dobandeste prin Caragiale vitalitate si maturitate artistica observatie lucida si patrunzatoare este un maiestru neegalat al dialogului dramatic, o galerie de tipuri pitoresti si reprezentativi. Prin Caragiale comedia romaneasca se apropie considerabil de ceea ce inseamna comdie moderna. Dramaturgul foloseste intr-un mod originar o serie intreaga de tehnici obisnuite incurcatura, coincidenta, subiectul etern al cuplului, echivocul, scrisoarea pierduta, confuzia. In acelasi timp insa Caragiale realizeaza o innoire a tehnicii dramatice modificarea naturii conflictului dramatic pe langa conflictulul de interese opuse, intalnim conflictul modern dintre om si textul scris o stiinta rara a replicii o extraordinara capacitate de esentializare. Prin alte procedee de o surprinzatoare modernitate Caragiale se dovedeste un adevarat precursor al teatrului modern personajul absent exploatarea cliseelor verbale si a truismelor din presa vremii valorificarea oratoriei lupta omului cu textul scris lectura scrisorii, lectura presei. Cele patru comedii se caracterizeaza printr-un realism viguros, demascand societatea burgheza profund inmorala, cu moravurile ei familiare, politice, sociale reprobabile condamnabile. Aceste comedii sunt tot atat documente autentice prin care cunoastem lumea presei, a politicienilor, luptele electorale, moravurile familiei burgheze.Piesele se impun printr-o tipologie realista, variata si reprezentativa fiecare personaj Catavencu, Trahanache, Pristinda intruneste insusirile de baza ale tipului politicianul demagog, slujbasul umil, etc. in trasaturi individuale, particulare. Caragiale are meritul de a fi adus pe scena personaje vii, definite comlex, care creaza impresia de viata de realitate.Personajele sunt surprinse in doua iposteze fundamentale in viata publica, politica si in viata de famile. Cele doua teme esentiale ale comediilor sunt deci politica si amorul.Ca podopera dramatugiei Caragiale este O scrisoare pierduta 1884 si isi pastreaza o regretabila actualitate. Ar fi minunat sa nu-l mai intelegem pe Caragiale, pentru ca ar insemna ca Farfuridi, Catavencu, Tipatescu, Dandanache numai exista. Caragiale critica in acesata comedie farsa alegerilor din trecut. Continutul piesei este inca mult mai bogat vizand moravurile politice si ale vietii de familie din epoca respectiva.Cadrul temporalNu intamplator Caragiale plaseaza actiunea in timpul alegerilor, pentru ca in lupta pentru putere cade orice masca si omul se arata asa cum este in realitate, in stare de orice pentru a obtine puterea. Din aceasta perspectiva lupta electorala nu este o lupta de principii, ci de interese personale. Suntem in anul de gratie 1883.Cadrul spatialActiunea piesei se petrece intr-un oras de provincie, capitala unei judeti de munte. Intentionat autorul nu precizeaza numele localitatii, sugerand astfel ca farsa alegerilor este acelasi peste tot.Titlul pieseiForma articulata cu articol nehotarat sugereaza ca este vorba doar de unul din multele texte particulare, folosite ca mijloc de santaj in lupta politica.Intriga piesei este declansata de pierderea unui scrisori compromitatoare, trimisa de Tipatescu, prefectul judetului, lui Zoe, sotia lui Trahanache. Plimbarea scrisorii de la un personaj la celalat lumineaza caractere, psihologii. Ea ii da putere celui care o are in stapanire, si produce spaima celui care o pierde. Lupta politica pentru desemnarea unui candidat se da intre Farfuridii sprijinit de Trahanache si Branzovenescu, si Nae Catavencu.Gasind scrisoarea compromitatoare Catavencu o foloseste ca mijloc de santaj in lupta politica, daca nu va fi sprijinit de Trahanache si Tipatescu, va publica scrisoarea in gazeta pe care o conduce Racnetul Carpatilor.Cei doi santajati recurg si ei la amenintari si cel din urma ajung la santajul cu o polita falsificata de Catavencu. Cand lupt...
Download