...as putea spune, modernitate dovedita in primul rand prin demitizarea situatiei initiale, consacrata prin traditia orala, Mesterul Manole devenind o drama de idei pe tema mitului creatorului si al jertfei pentru creatie. Un cuvant de spus pentru reliefarea acestui fenomen il au si operele lui Marin Sorescu, Iona si cea a lui Eugen Ionescu, Regele moare . Una din trasaturile comune acestor trei creatii este lipsa precizarii timpului in care se desfasoara actiunea. In Mesterul Manole aflam doar despre un timp mitic romanesc , deci un timp originar, anistoric iar in Regele moare prezenta haosului in regat denota lipsa cu desavarsire a acestuia, natura parca deplasandu-se de la traseul firesc. In privinta acestui factor, Iona ridica aceeasi problema nu putem sti cat dureaza o zi, mai ales ca protagonistul se afla in burta unui peste. Deci, delimitarea temporala nu mai exista.i mai este un amanunt care atrage atentia Marin Sorescu valorifica si el un mit, unul biblic ce da si titlul piesei. Dar acest mit nu mai pastreaza valentele biblice, ci pune in discutie singuratatea eroului tocmai intr-o lume care vorbeste atat de mult despre nevoia comunicarii. Tot aici remarcam o prezenta abundenta a simbolurilor desi vrea mereu sa-si insele ghinionul pe care il are la pescuit, el nu reuseste si are mereu cu el un acvariu, din care prinde pestii luati si alta data este clara amagirea cu buna stiinta omului in aceasta viata efemera, consolarea sa vremelnica. Apoi, este inghitit de o balena contrastul apare aici, la nivelul semnificatiilor apa, simbol al vietii, unitatea primordiala ce a stat la aparitia ei, il contine acum pe Iona omul prizonier, inconjurat de nepasarea celor din jur, raceala acestora si automatismul lor burta pestelui. Deci, aceasta viata nu ofera ceea ce are nevoie omul, nu ofera prieteni si nici o mangaiere mai demna singuratatea trecatorului prin viata efemera. Toate incercarile lui Iona de a iesi din propriul destin sunt sortite esecului, omul a devenit un Dumnezeu demn de mila, care si-a pierdut atributele sacralitatii. Motivul destinului personajului este universalizat in cuvintele autorului Iona sunt eu . Finalul dramei il prezinta pe nefericitul protagonist care, dupa ce a spintecat ultimul peste, s-a trezit pe o plaja murdara, inconjurata de burti de peste un sir nesfarsit de burti. Ca niste geamuri puse unul langa altul. Acum, senzatia de singuratate este coplesitoare in haosul spatial strajuit de imaginea angoasanta a altei posibile captivitati, Iona se afla, parca, la inceputul lumii. De data aceasta, numarul indefinit de obstacole sugereaza ca noua captivitate este definitiva si irevocabila.Cea dintai semnificatie a finalului ar fi imposibilitatea omului de a iesi din limitele destinului sau. In timpul anilor de sedere in burtile care il gazduisera, Iona isi aminteste de sotia sa, ba chiar le ceruse celor doi trecatori care duceau o scandura!, s-o caute. O data ajuns pe plaja, memoria incepe sa treaca in uitare lumea vie, apropiindu-i de alte chipuri probabil ale lumii moarte Cum se numeau batranii aceia buni care tot veneau pe la noi cand eram mic Dar ceilalti doi, barbatul cel incruntat si femeia cea harnica, pe care-i vedeam des prin casa noastra si care la inceput nu erau asa de batrani Impresionanta readucere in memorie a acestor imagini, constituie o chemare a neantului se lumineaza, astfel, si semnificatia celor doi trecatori ingeri ai mortii care urmau sa-i duca sotiei scandurile pentru sicriul sau.Ultima parte a replicii si care nu erau asa de batrani creeaza un acut sentiment de fragilitate in fata timpului devorator.Aceasta estompare a granitelor este evidentiata prin aparitia unor noi tipuri de creatii ori prin reliefarea unor curente literare. In Mesterul Manole , Blaga isi imbogateste mitul cu semnificatii moderne, mai ales expresioniste. Expresionismul este un curent artistic a carui conceptie estetica evidentiaza dorinta de a da o noua...
Download