...s Stefanescu Ion.1853, toamna mama Smaranda doreste sa-l faca preot, fiind inscris la fabrica de popi Scoala catihetica din Falticeni.Aici nu mai este Nica a lui Stefan a Petrei, ci Ion Creanga, nume pastrat pentru toata viata.1855-1858 dsfiintandu-se scoala din Falticeni, pleaca la Iasi, prin insistentele mamei care-l dorea preot,Ajunge elev al seminarului, pedagogic Veniamin Costache de la scoala. Termina seminarul cursul inferior.Se casatoreste cu Ileana, fata preotului Ion Grioriu de la biseica 40 de Sfinti. La 26 decembrie, 1859 e horotonisit doacon la biserica Sfanta Treime.In septembrie 1873, cand incepuse noul an scoalar, scoala preparandala era in totala descompunere se inscriau numai trei cursanti.Ideea unei scoli pedagogice capabila sa produca pedagogi cu adevarat,adica oamenii scolii, indeosebi ai celei de masa, ii era foarte apropiata. Odobescu isi conditiona adeziunea de la orice sistem de invatamant pedagogic in primul rand de la apropierea caracterrului practic, eficient. Pentru asemeanea organizare Odobescu avea nevoie de omul protrivit. Ministrul Odobescu il aduse pt aceasta pe tanarul Titu Liviu Maiorecu, fiul profesorului pasoptist Ioan Maiorescui. El avea aunci 23 de ani. Isi luase doctoratul in filozofie in Gernmania si licenta in drept la Paris.O pregatire mai temeinica decat a multor compatrioti din aceeasi generatie, el opunea constructiilor speculative ale acestora, gandul unei munci de propagare a culturii in toate stratuirile sociale, in functie de fondul lor operceptiv.In paralel cu activitatea la gimnaziu, si la Universitatea Maiorescu isi reluase, in perfecta concordanta, in vederile lui Odobescu,si vechea lui initiativa a prelegerilor publice cu caracter pedagogc.Probail ca in jurul organizarii scolii preparandale, care acum se numea Institul Vasile Lupu, sau Scoala Normala de La Trei Ierarhi,se va fi facut oarecare zgomot pentru atragera noilor elevi langa cei ce urmau sa fie trimisi de catre districte.Noii absolventi ai seminarului de la Socola, hirotonisiti sau nu in acest timp vor si ei ispititi sa se pregateasca pentru cariera didactica a viitorului, spre care multi erau atrasi.Pentru diaconul Creanga, care slujea inca fara salariu, la Barboi, in care de mult visa pregatirea in vederea unei scoli, incercarea apare cat se poate de fireasca.Dupa cum fusese prevazut, cursurile scolii organizate se deschideau la 9 Ianuarie 1864. Diaconul Creanga, om la 25-27 de ani, tata de familie si slijitor al bisericii, prezenta, probabil cel mai inalt nivel de pregatire a cunostintelor, devreme ce avea cursul de jos al seminariei si pentru intrarea in scoala era suficienta scoala Primara.Maiorescu hotarase sa predea, ca matrie principala, pedgogia de trei ori pe saptamana, cu privire deosebita la metodele atat de generale cat si speciale.Diaconul Creanga trebuie sa fi aratat de la inceput si deosebit de interesat si deosebit de inzestrat pentru a fi atras atentia directorului.La 15 septembrie, 1964, isi incepe cursurile ca suplinitor , apo prin decretul semnat de Cuza-Voda domnul Ion Creanga se numeste provizoriu institutore la clasa intai sectiunea a doua de la scoala primara Trei Ierarhi.1864-1865 in acest an scolar este elev stralucit la scoala preparandala vasiliana de la Trei Ierarhi.Maiorescu il apreciaza si il pune invatator la scoala primara nr.1 din Iasi. La zece iunie 1865 devine institutor, certificat de absolvire .Are 28 de ani, e insurat si are un baiat, Constantin n. 19 decembrie 1860.1859-1872 timp de 12 ani e slijitor al altarului dascal, diacon, la diferite biserici din Iasi. La 10 octombrie, 1872, este exclus definitiv din cler. Il aprasise nevasta un diacon nu are voie sa divorteze, trasese cu pusca in ciorile care murdareau biserica Golia locuia ca diacon in casa aflata si azi in curtea Goliei si se tunsese ca un civil. Abia in 1993, dupa 122 de ani, s-a luat post mortum o hatarare reparatorie Creanga a fost reprimit in randul clerului ca deacon.1864-1889 timp de 25 de ani, slujeste scoala, fiind un excellent pedagog, chiard aca fusese destituit din invatamant intre 1872-1874. E autorul unui numar de 4 manuale scolare , scoase in colaborare cu alti institutori.In 1873- dupa un process lung, tribunalul da o decizie de divort si are castig de cauza in procesul cu Ileana, primind copilul in ingrijire. Constantin avea 12 ani si tatal sau cauta o casuta potrivita. O gaseste in mahalaua Ticau si se muta in bojdeuca. Ga gospodina, aduce pe Tinca Vartic, o fata tiitoare, cu care va trai toata viata, fara sa se casatoreasca legitim. Bojdeuca se afla pe valea Ticaului, pe Str. Simion Barnutiu. Existenta de peste 100 ani , casuta in care a trait Creanga aproape 2 de cenii are un istoric destul de zbuciumat. In 1889 la 31 decembrie, dupa o boala indeluungata Creanga se va stinge din viata iar Tinca Vartic va ramane un an la bojdeuca pana in 1890, cand se marita cu C. Deliu si dupa un timp paraseste bojdeuca, mutandu-se la sot. Acsa, ramanand neangrijita, incepe sa se darame, incat in 1914, cand directorul scolii normale, vasile Lupu din Iasi Ion Mitru face, impreuna cu un grup de elevi, o vizita la bojdeuca, ramane adanc miscat de starea de ruina in care se afla aceasta. Se incearca o ancheta pentru strangerea de fonduri dar fara pea multe rezultate. In periaodaprimului razboi Mondial, jumatate din bojdeuca se prabuseste. Ea a fost aproape uitata pana la 29 octombrie 1917, cand un grup de prieteni ai scriitorului si pretuitori ai operei lui, se constituiesc intr-un Comitet Ion Creanga compus din personalitati culturale ale Iasului Racovita, Chirileanu,Bogdan. Ion Mitru si altii, care restaureaza bojdeuca si opune o stare de a fi vizitata, dand-o in ingrijire si supravegherea Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi.Cu vremea, bojdeuca gasindu-se pe un teren fugitiv a inceput a se ruina din nou, necesitand reparatii complete. Pentru ca pe viitor bojdeuca sa nu mai sufere de pe urma alunecarilor de teren, Comitetul s-a adresat Consiliului tehnic Bucuresti, care a aprobat a se face lucrari de drenare, atat bojdeucii cat si carteierului Ticau.Aceasta casuta de valatuci si povarnita spre cadere pe zi ce trece, de n-ar fi rezemata de vreo 24 de furci de stejar, cum spunea scriitorul intr-o scrisoare catre Titu Maiorescu, cu odai mici si ferestre joase, cu bagdadie din scanduri joase asezate pe grinzi lustruite cu horn incapator si cu cerdacul din spate cu vedere spre Sorogari, cu prispa de tara de jur imprejur toate , amintesc despre ceasurile de iarna ale celor doi mari si buni prieteni, cum ii numea Sadoveanu Mihai Eminescu si Ion Creanga.Ca un izvor pururea recunoscator unde drumetii vin sa se imobilizeze spiritualiceste, bojdeuca atrage an de an mii e mii de vizitatori, tineri si varstnici din tara si strainatate, care vin cu adanca piosenie la casa lui Mos Creanga din Ticau, pentru a zabovi o clipa in salile muzeului.Asezata in carterul Ticau, nu departe de centrul orasului, la numai 5 minute de piata Sfantul Spiridon, in...
Download