...nditiei sale biologice. Omul este o fiinta rationala inzestrata cu constiinta, care traieste dramatic imposibilitatea cunoasterii totale. Spre deosebire de poetul filozof Lucian Blaga, Arghezi ajunge la aspiratia spre absolut nu pe calea culturii filozofice, ci prin intuitie si printr-o capacitate unica de concretizare a absolutului. Originalitatea poetului nu consta deci in aspiratia spre absolut, ci in modul propriu personal in care concepe drumul cunoasterii.Cele mai semnificative creatii care se incadreaza in aceste teme sunt Psalmii. Argezi modifica acceptia psalmului, care la origine este un cantec de lauda la adresa creatorului, facandu-l cele mai dramatice framantari ale omului. Majoritatea psalmilor sunt scrisi sub forma unei comunicari interogative atat de potrivita framantarilor stintei.1. O idee care revine frecvent este aceea a singuratatii tragice a omului in universTare snt singur, Doamne, si piezisi!Copac pribeg uitat in campie,Cu fruct amar si cu frunzisbepos si aspru-n indarjire vie.Arghezi foloseste metafora copacului parasit in campie, prin care reda conditia duala a artistului, a poetului, care fiind o natura superioara este lipsit de bucuriile obisnuite ale oamenilor, dar nefiind zeu ii sunt interzise caile cunoasterii.2. O alta tema este aceea a omului parasit de creatorul sauDe cand s-a intocmit Sfanta ScripturaTu n-ai mai pus picioru-n bataturai anii mor si veacurile pierAci sub tine, dedesubt, subt cer.3. Legate de temele anterioare este nevoie omului de a comunica cu divinitateaVreau sa vorbesti cu robul tau mai des.4. O alta tema frecventa este aceea a cautarii disperate a unei dovezi despre existenta creatoruluiPentru credinta sau pentru tagada,Te caut darz si fara de folos.Esti visul meu, din toate, cel frumosi nu-ndraznesc sa te dobor din cer gramada.Vreau sa te pipai si sa urlu Este!Aceeasi sete de certitudini materiale este exprimata in psalmul al treileaIn rostul meu tu m-ai lasat uitariii ma muncesc din radacini si sanger.Trimite, Doamne, semnul departarii,Din cand in cand, cate un pui de inger.5. Setea de concretizare a absolutului, a divinitatii, este exprimata de versurileArd catre tine-ncet, ca un taciuneTe caut mut, te-nchipui, te gandesc.6. Versurile lui Argezi exprima oscilatia dramatica a poetului intre credinta si tagada. Fiecare moment de speranta este urmat frecvent de negarea violenta. Versurile exprima exasperarea omului care de la creatie n-a mai putut comunica cu creatorul saui te slujesc dar Doamne, pana cand7. Unele poezii exprima revolta poetului impotriva creatorului, pe care-l numeste talhar de ceruri. Semnificativa in acest sens este poezia Aluatul, in care revolta se-ndreapta impotriva imperfectiunii creatieiCand maica-mea framanta aluatul, ma-ntelegiEa scoate-ntotdeauna din vatra paini intregi.O alta creatie semnificativa pentru aceasta tema este Intre doua nopt, in care poetul insista asupra ideii ca Dumnezeu si-a luat cu buna stinta creatiaSapand s-a rupt lopata. Cel ce-o stirbise, iata-l,Cu mostele-i de piatra, fusese insusi Tatal.Cei mai multi psalmi redau incercuirea metafizica a omului, adica imposibilitatea de a depasi limitele conditiei subterestre. Poetul foloseste o multime de simboluri pentru a reda idea de inchidere si de interdictie usa, lacatul, drugi, belciuge, odaia, chilia, din care nu se poate evadaMarea ma-nchide, lutul m-a oprit.Cel mai frecvent simbol pentru interdictie este lacatul, ca de exemplu poezia DescantecLacate, cine te-a inchisLa usa marelui meu vis Unde ni-i cheia, unde-i pazitorul,Sa sfarame zavoruli sa vedem in fundul noptii noastre.Exasperat de asteptare, de cautare, de atatea piedici care ii apar in cale, poetul isi exprima revolta impotriva creatoruluiOriunde-ti pipai pragul, cu soapta tristei rugi,Dau numai de belciuge, cu lacate si drugi.Inviersunat de piedici, sa le sfaram imi vineDar trebuie,-mi dau seama, sa-ncep de-abia cu tine.Cel...
Download