...u, Hronica romanilor Si a mai multor neamuri de Gh. Sincai, Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia de Petru Maior, Elementa linguae daco-romanae siva valachicae . Istoricii Scolii Ardelene au jucat un rol important in acumularea dovezilor pentru sustinerea egalitatii in drepturi a romanilor din Transilvania cu celelalte natii din imperiul Habsbugic. Studiile de limba urmaresc sa dovedeasca latinitatea limbii romane. In aceasta epoca s-a pus problema adoptarii alfabetului latin in locul celui chirilic. In ciuda unor idei exagerate se propunea o ortografie etimologica Si se cerea eliminarea elementelor nelatine din limba Scoala Ardeleana are meritul de a fi pus bazele cercetarii Siintifice a limbii romane. Scoala Ardeleana a creat un climat favorabil literaturii Si a dat prin Ion Budai-Deleanu pe cel dintii mare poet roman de talie europena. Iluminismul Scolii Ardelene reprezinta prima etapa de modernizare a culturii noastre, inscriindu-se in iluminismul european.DIMITRIE CANTEMIR, PERSONALITATE. MULTILATERALA A CULTURII SI LITERATURII ROMNE Dimitrie Cantemir, in cultura noastra, este unul dintre cei mai eruditi umaniSti. Lucrarile lui atesta o bogata documentare in domeniul Stiintelor umaniste Si o mare pasiune pentru cercetare. Cele mai valoroase lucrari ale sale sint cele cu caracter istoric. Reluind o tema a cronicarilor moldoveni, lucrarea Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor infatiSeaza trecutul indepartat al poporului nostru, originea comuna a tuturor romanilor. Intreaga opera a lui Cantemir exprima o conceptie superioara despre istorie fata de cea a cronicarilor. In timp ce cronicarii explicau fenomenul istoric prin vointa fortei divine, Cantemir interpreteaza istoria dind atentie cauzalitatii Nici un lucru fara pricina sa se faca nu se poate. El afirma ca sintem urmaSii unui popor care a creat o civilizatie Si o cultura clasica. Descriptio Moldavie este scrisa in 1716 in limba latina, la cererea Academiei din Berlin. Ea cuprinde trei parti -Prima parte este consacrata descrierii geografice a Moldovei. -In a doua parte este infatiSata organizarea politica Si administrativa a tarii, cu referiri detaliate la forma de stat -In partea a treia gasim bogate informatii despre graiul moldovenilor Descrierea Moldovei este o opera strabatuta de o vibranta dragoste de patrie Si are pe alocuri deosebite virtuti literare. Idei filosofice ale marelui carturar pot fi intilnite cu doesebire in Imaginea Stiintei sacre, Logica, Sistema de religie mahomedane. Toate lucrarile lui Cantemir, fie ca sint scrise in limba latina sau in romaneSte, au un stil erudit, in general retoric. Cu toate acestea valoarea lor documentara ramine incontestabila. In cultura Si literatura noastra el prefigureaza iluminismul.CRONICARII MOLDOVENI Cei trei cronicari moldoveni au fost Grigore Ureche, Miron Costin Si Ion Neculce. Prima intentie a cronicarilor a fost aceea a recuperarii trecutului. In conceptia cronicarilor, istoria era purtatoarea unor valori educative. Fiecare a scris cite un letopiset care intra in Letopisetul Tarii Moldovei Grigore Ureche de la 1359 la 1594, Miron Costin de la 1594 la 1661, Ion Neculce de la 1661 la 1743. Scrierea cronicilor este un mare act patriotic prin reflectarea nazuintei generale de eliberare de sub jugul otoman, prin aspiratia de independenta Si suveranitate nationala. Grigore Ureche nareaza fapte din istoria Moldovei de la descalecatul cel de al doilea, adica de la DragoS-Voda 1359 pina la domnia lui Aron-Voda 1594. Este o epoca de mari framintari, care il fac pe cronicar sa vorbeasca despre Moldova ca despre o tara miScatoare Si neaSezata aflata in calea raotatilor pradata Si arsa de tatari Si turci cu rare vremuri de bucurie Si liniSte. Ureche urmareSte sa trezeasca in contemporani sentimentul patriotic Si ideea ca jugul turcesc poate fi inlaturat. Miron Costin continua Letopisetul lui Ureche Si iSi realizeaza lucrarea De neamul moldovenilor, din ce tara au ieSit stramoSii lor care este neterminata. In aceasta lucrare povesteSte istoria de la descalecatul cel dintii adica de la cucerirea Daciei de catre romani. In Predoslovia la De neamul moldovenilor apare marturisirea dramatica a unui carturar patriot care n-a putut suporta ocarile aduse acestui neam de o seama de scriitori. Indignarea lui se indreapta impotriva unor copiSti ai cronicii lui Ureche mai ales impotriva lui Simion Dascalul, om cu multa neStiinta Si minte putina care afirmase ca moldovenii ar proveni din tilharii de la Roma exilati pe teritoriul Daciei. Miron Costin este atit de indirjit impotriva acestor basne incit textul Predosloviei capata pe alocuri accente pamfletare. Ion Neculce Si-a cules informatiile din izvoare scrise Si ascultate de la oamenii batrini sau din propriai amintire. El aSeaza in fata Letopisetului sau o sama de cuvinte adica un numar de legende despre voievozi, boieri sau tarani. In legenda 41 scrie despre Nicolae Milescu Spatarul care a pribegit prin mai multe tari. Neculce scrie cum se vorbea in Moldova vremii sale, stilul sau e bogat in pilde, proverbe Si expresii tipice Si se poate considera ca el are, intre cronicar, originalitatea pe care o are Creanga intre prozatorii moderni.Testament A aparut in fruntea volumului Cuvinte potrivite 1927, este o poezie programatica, o arta poetica in care Arghezi iSi exprima conceptia sa despre ceea ce trebuie sa contina poezia Si despre rolul poetului in societate. Poezia surprinde de la inceput prin limbaj, prin neaSteptatele asocieri lexicale. Poezia se adreseaza unui tinar poet din dorinta lui Arghezi ca din totdeauna o carte de poezie sa fie expresia cea mai inalta a vietii poporului, o carte in care arta cuvintului sa atinga perfectiunea. Intregul discurs poetic se concentreaza in jurul unui cuvint cheie carte. Cartea este o treapta, un hrisov Si pentru a ajunge la ea avem nevoie de condei Si calimara. Cartea este Dumnezeu de piatra Si hotar inalt cu doua lumi pe poale Si pentru a ajunge la ea a fost necesara o munca foarte grea cu limbajul comun Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite. Aceasta idee este Si mai evidenta atunci cind poetul stabileSte o identitate intre care Si sudoarea muncii. Pentru a ajunge la carte a trebuit sa se realizeze un salt din planul creatiei materiale in cel al creatiei spirituale Ca sa schimbam, acum, intiia oara sapa-n condei Si brazda-n calimara Batrinii-au adunat, printre plavaniSudoarea muncii sutelor de ani. In textul poeziei mai apar multe versuri care sublinieaza ideea ca a face o carte inseamna o munca indelungata facuta cu cazna, framintata mii de saptamini Din bube, mucegaiuri Si noroi Iscat-au frumuseti Si preturi noi. Poetul Stie ca pentru a realiza o carte nu este necesara numai slova de foc ci Si slova faurita. Din alt punct de vedere in poezie intilnim o serie de opozitii graiul cu indemnul pentru vite cu culmile potrivite, zdrente cu muguri Si coroane, venin cu miere Si cenuSa mortilor cu Dumnezeu de piatra. Cartea trebuie sa razbune durerea ...
Download