...djustrighttrin-1800tlin0titap0 tf11tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlan
gfenp1033 Itf140tfs24tcf6 td3SItf131tfs24tcf6 copyright 1997tpar Stpard tql tli0tri0tidctlpartfaautotadjustrighttrin0tlin0tita
p0 Itf131tfs24tcf6 Andrei Nicoara aka KoDtpar all rights reservedtpar SItf0 tpar Stpard tqc tli0tri0tidctlpartfaautotadjustrighttrin0tlin0tita
p0 Itbtf0tfs36 tpar Stpard tqc tli0tri-1800tidctlpartfaautotadjustrighttrin-1800t
lin0titap0 Itbtf0tfs36 Alexandru Lapusneanultpar SItbtf0tfs28 ttab ttab ttab ttab ttab de Costache Negruzzitpar tpar - comentariu literar -tpar tpar Stpard tql tli0tri-1800tidctlpartfaautotadjustrighttrin-1800t
lin0titap0 Itf0tfs28 ttab Publicist, traducator, poet, dramaturg, prozator, filolog, creatorul nuvelei istorice romanesti, primul scriitor modern din Moldova, Costache Negruzzi este un deschizator de drumuri in literatura romana.tpar ttab Capodopera a prozei noastre, nuvela Alexandru Lapusneanul a aparut in 1840, in primul numar al revistei SItf0tfs28tul Dacia literaraSItf0tfs28 , confirmand dezideratul exprimat de Mihail Kogalniceanu in articolul-program.tpar ttab Nuvela prezinta un episod din istoria Moldovei, in fragmente simetrice, cu o gradatie dramatica si de o maxima concentrare. - cei cinci ani ai celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul 1564-1569.tpar ttab Punctul de plecare al nuvelei se afla in Letopisetul lui Grigore Ureche, fara nici o intentie insa de reconstituire istorica. Limitele acesteia sunt ale verosimilului artistic si mai putin ale adevarului istoric.tpar ttab Actiunile lui Lapusneanu sunt puse in slujba mentinerii si cresterii autoritatii domnitorului, in interesul tarii, impotriva marii boierimi feudale framantate de intrigi si de lupte pentru domnie.tpar ttab In componenta nuvelei intra patru capitole, fiecare avand cate un motto semnificativ si rezumativ, totodata. Astfel, Daca voi nu ma vreti, eu va vreu..., se refera la conflictul anuntat inc din expozitiune, dintre Lapusneanu si boierii sustinatori ai lui Stefan Tomsa. Cel de-al doilea capitol, al carui motto este Ai sa dai sama, Doamna!, starneste interventia damnei Ruxandra in a tempera conflictul generator de ura si razbunare. Capul lui Motoc vrem... reprezinta punctul culminant al nuvelei, gradat in trei tablouri cuvantarea ipocrita a domnitorului in biserica din Suceava, ospatul de la palatul domnesc si uciderea celor 47 de boieri, dupa care urmeaza dreptatea facuta multimii prin sacrificarea lui Motoc. Ultimul capitol, De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu este al finalului tragediei si al deznodamantului, totodata, prin moartea lui Lapusneanu otravit de boierii Spancioc si Stroici cu complicitatea domnitei Ruxandra si a mitropolitului Teofan.tpar ttab Subiectul urmeaza o desfasurare ascendenta si o clasica evolutie a momentelor.tpar ttab In centrul nuvelei, Negruzzi il aseaza pe Domnul Moldovei, toate celelalte personaje sau fapte fiind orientate spre reliefarea personalitatii acestuia.tpar ttab Apreciat constant drept un erou romantic, prin calitati de exceptie si defecte extreme, construit pe baza antitezei romantice, Alexandru Lapusneanul este un personaj complex, bine individualizat. Individualizarea si definirea caracterologica a lui Lapusneanu atinge o expresivitate nemaiintalnita pana la 1840 si inca neegalata in nuvela istorica romaneasca ulterioara.tpar ttab Negruzzi pune oamenii sa vorbeasca si sa se miste, povesteste unele evenimente, descrie cateva tablouri, si formuleaza, din cand in cand, dar in termeni succinti si cu multa rezerva, judecati de valoare asupra personajelor sale si a situatiilor in care se gasesc. Printre toate aceste mijloace, spre deosebire de cronica lui Ureche, scena dramatica dialogata domina ansamblul compozitiei. Povestirea nu intervine decat pentru a infatisa evenimente care pregatesc si explica scenele de dialog.tpar ttab Negruzzi insoteste replicile dialogului de observatii asupra fizionomiei personajului, care reflecta trairile sale interioare. ...a carui ochi scanteiara ca un fulger. Interogatiile si exclamatiile Lapusneanului, retezarea taioasa a vorbelor interlocutorului sau, succesiunea rapida a raspunsurilor, exprima ritmul starii sale sufletesti. Vorbirea lui devine dramatica, traita la cote inalte ale simtirii omenesti.tpar ttab Cu o intuitie psihologica notabila, Negruzzi isi lasa personajul sa se delantuie intr-o furie si o manie galgaitoare, dezvaluin paroxismul momentului trait prin amanunte fizionomice Radea muschii i se suceau in rasul acesta, si ochii lui hojma clipeau.tpar ttab Lapusneanul dovedeste o cunoastere sigura asupra oamenilor, dar si o abilitate politica remarcabila, crutandu-l pe Motoc pentru ca ii este trebuitor ca sa se mai usureze de blestemarile norodului. Scena aceasta adauga alte trasaturi portretului domnitorului luciditate, duritate si ironia.tpar ttab In deschiderea celui de-al treilea capitol punctul culminant al nuvelei cititorul este prevenit despre dramatica derulare a faptelor ce vor urma SItf0tfs28tul impotriva obiceiului sauSItf0tfs28 , Lapusneanul, in ziua aceea, era imbracat.... Domnitorul, ca un mare actor, isi regizeaza, astfel, scena, urmarind cu atentie reactiile celorlalti. Stapan al artei disimularii, el dovedeste inteligenta, tact, dar mai ales un echilibru interior desavarsit.tpar ttab Lupta dintre boieri si slugile inarmate ale Lapusneanului alcatuieste o secventa scurta, in care miscarea se epuizeaza fara comentarii, vazuta de la distanta, intr-un decor redus la minim. Abundenta verbelor la imperfect, timpul miscarii care semnifica acea ultima zbatere deznadajduita, inclestarea stingandu-se in sangele amestecat cu vinul pe lespezile de piatra, il consacra pe Negruzzi ca pictor al unei literaturi.tpar ttab Cinismul, sangele rece, coportamentul fata de Motoc, dezvaluie o fata diabolica a domnitorului.tpar ttab Pentru prima data in literatura romana, Negruzzi surprinde psihologia colectiva. Multimea adunata la poarta curtii domnesti se intarata de mult in mai mult. Dezorientata, nestiind sa-si exprime doleantele, prostimea ramase cu gura cascata... Venise fara sa stie pentru ce au venit si ce vrea. Incepu a se strange in cete, cete si a se intreba unii pe altii ce sa ceara. Apoi, ca intr-un suvoi, toate glasurile se facura un glas si el striga Capul lui Motoc vrem.tpar ttab Stilul nararii faptelor este obiectiv. Rareori intervine autorul, cu cate un calificativ marsavul, curtezan, ticalosul. Predomina naratiunea si dialogul pe fondul realist al actiunii. Prin reconstituirea istorica, prezentarea unui erou de exceptie, utilizarea antitezei, nuvela apartine romantismului. Insa obiectivitatea stilului, si sobrietatea lui, concizia, sunt trasaturi clasiciste ale nuvelei. Limbajul, cu elemente de factura populara, este expresiv a sugui, gloata, norod, sa faca din tantar armasar. Doar in naratiunea si comentariul autorului pot fi intalnite neologisme. Ridicandu-se peste stilul cronicaresc, Negruzzi retine doar atmosfera scrisului arhaic prin topica fra...
Download