...ic angajate in lupta cu destinul potrivnic, cu ordinea existenta a lumii ori cu propriile lor sentimente, conflictul solutionandu-se cu infrangerea sau moartea eroului. Infruntarea dintre eroii tragici si elementele contrare vointei si sentimentelor nobile care-i anima degaja maretie si sublim. Aristotel definea tragedia drept imitatia unei actiuni alese si intregi, de o oarecare intindere, in grai ornat cu tot soiul de podoabe, deosebit ca forma, potrivit diferitelor parti ale tragediei, imitatie facuta de personaje in actiune, iar nu printr-o povestire, si care, starnind mila si frica, savarsesc purificarea specifica unor asemenea emotii. este reliefat rolul de catharsis pe care il indeplineste opera Principalul mijloc de realizare a tragediei este tragicul, ce reprezinta o categorie estetica prin care se construieste un conflict amplificat de imprejurari vitrege si al carui deznodamant este infrangerea sau moartea unor personaje virtuoase, a unor idealuri, sau a unor categorii sociale de valoare. Desi mor, ei lasa in urma ideea triumfului adevarului in numele caruia se sacrifica ex Oedip si iesind din individualitatea proprie, devin modele reprezentative pentru intreaga conditie umana.Tragicul se poate asocia cu dionisiacul atitudine de extaz, de zbucium, cu apolinicul starea lui Oedip de la inceputul operei atitudine marcata de calm, liniste, constanta in manifestari, cu hybrisul orgoliul lipsei de masura, cu moira destinul, soarta la greci, ii stapaneau chiar si pe zei sau cu sublimul desavarsirea, perfectiunea.Structura operei releva o alta trasatura a tragediei respectarea regulii celor trei unitati de timp, de actiune si spatiu. Astfel, piesa nu este impartita in acte si scene, toata actiunea petrecandu-se intr-o singura zi, in acelasi loc la Teba, in fata palatului Labdacizilor si intr-un ritm alert care are menirea crearii unei tensiuni dramatice in continua crestere.Titlul evidentiaza personajul principal si statutul sau conducator al Tebei. El concentreaza o situatie provocata de destinul atotputernic iar incercarea sa de solutionare declanseaza tragedia, dar totodata reliefeaza caracterul sau nobil si demn. Singurul fir al actiunii este dezlegarea enigmei ce plutea asupra mortii lui Laios si implinirea destinului implacabil de catre personajul principal.Fiind lovita, din senin, de ciuma, locuitorii Tebei vin sa ceara sprijin si sfat regelui, care a avut dintotdeauna pentru ei o grija parinteasca, lucru dovedit si acum prin trimiterea cumnatului sau, Creon, la Delfi pentru a afla cauza blestemului. O data aflat motivul unul din locuitorii cetatii omorase pe Laios, fostul conducator, Oedip incepe ancheta pentru aflarea adevarului, aruncand totodata un blestem asupra ucigasului, pe care il sorteste sa fie toata viata urmarit de pacatul savarsit, iar nici un locuitor sa nu-l adaposteasca din motiv ca-i o rusine pentru noi. Prevestind parca tragedia care urmeaza, adica taina nasterii si crimei lui Oedip, le marturiseste tebanilor un motiv superior al actiunilor sale Iar eu ce-i sunt urmas In scaunu-i regesc, cum si-n al lui culcus Caci azi a mea-i nevasta lui, iar pruncii lui, De n-ar fi fost de soarta greu loviti ei azi Tot tata mi-ar fi spus, ca si ai mei eu vreau Ca sa-l razbun, ca greu au fost ei urgisiti, Cum l-as fi razbunat pe tata. Pornind cercetarea, el o conduce tot mai aprig cu cat incepe sa banuiasca, la un moment dat ca vinovatul ar putea fi chiar el. Acestea sunt confirmate si de batranul proroc Tiresias, care nu va fi insa crezut la inceput, ci jignit si acuzat de complot impreuna cu Creon pentru inlaturarea regelui. Tot batranul intuieste orbirea lui Oedip Azi vede-va orbi! E om avut sarac Va fi! Un orb dus de toiag, cersind tot prin Straini. i va afla ca alor lui copii Le-a fost si tata dar si frate el le-a fost Ca maica-si i-a fost si fiu, i-a fost si sot i ca pe tatal sau si l-a ucis! Te du-n Palat! i sa framanti in gand tot ce ti...
Download