...arii, au avut meritul de a fi intrevazut din vreme intinderea stralucita ce se deschidea glorioasa dinaintea poeziei viitorului, Maeterlinck, Rodenback, Verhaeren, Giraud, Franz Ell, Fernand Severin i alii inca - cei patru intai citai, astazi deja ilutri - au avut onoarea, impreuna cu mine, sa ia parte acum 12 ani, la micarea provocata din Liege de revista La allonie , al carei energic i valoros director era dl. Albert Hockel, unul dintre distinii colaboratori actuali ai marii reviste pariziene Mercure de France . De altfel in numarul din august 1886, Macedonski publicase, intr-adevar, patru poezii in limba franceza Volupt, Hystrie, Haine, Guzla.Inca in 1880 aparuse in literatorul articolul intitulat Despre logica poeziei , in care erau formulate idei ce anticipau anumite judecai ale lui Mallarm. Nu numai ca se faceau apropieri intre poezie i muzica, dar se releva i deosebirea de structura dintre poezie i proza. Poezia - accentua Macedonski - ii are logica ei particulara, deosebita de logica prozei logica poeziei e, daca ne putem exprima astfel, nelogica la modul sublim . Intrucat tot ce nu e logic e absurd, logica poeziei e, prin urmare, insui absurdul .Un adevarat manifest presimbolist, aparut in Literatorul din 15 iunie 1892, este articolul lui Macedonski - Poezia viitorului. Prin simbolism - se spune in articol - ca i prin ins-trumentalism care e tot un simbolism, cu deosebire ca sunetele joaca in instrumentalism locul imaginilor , poezia i-a creat un limbaj al ei propriu, limbaj in care se simte in largul ei .Dupa parerea poetului simbolismul unit cu instrumentalismul este, ca i agnerismul, ultimul cuvant al geniului omenesc.Puncte de vedere presimboliste conin i alte articole publicate de Macedonski in Lite-ratorul , ca Despre poezie sau Despre poema 1881, in care poetul pledeaza pentru concentrare i sinteza lirica, pentru poezia care sa adune in ea, imprevizibil, micari sufleteti contrastante.Teoretizand simbolismul, Macedonski a ineles sa-l i promoveze staruitor in literatura romana. In numele acestui curent, directorul Literatorului a incurajat de fapt tot ce se deosebea de poezia romaneasca de pana atunci parnasianism, naturalism, decadentism, simbolism tot ce putea impresiona prin neobinuit i bizar. El insui s-a exersat in compuneri alcatuite dupa ultima moda parisiana, menite sa revoluioneze lirica. Dupa modelul lui Rollinat, din care a i tradus, Macedonski a afiat uneori preferine morbide pentru macabru ca in Vaporul morii de exemplu. Dar pasiunea lui cea mare a fost instrumentalismul, poetul propunandu-i sa creeze efecte lirice prin pure combinaii de imagini i sunete ca in Rimele canta pe harpa i Guzla unele dintre aceste poezii ca Inmormantarea i toate sunetele clopotului sau Lupta i toate sunetele ei , aparand in volumul Poezii din 1881, chiar inainte de intemeierea, la Paris, a colii lui Ren Ghil.Dupa exemplul lui Mallarm, Macedonski acorda o importanta speciala aspectului grafic al scrierilor sale, mergand pana acolo incat, in manuscisul romanului sau Thalassa, a incercat sa sugereze sentimentele nu numai printr-o anumita aezare a cuvintelor in pagina, dar i prin interbuinarea unor cerneluri de culoare diferita, textul infaiandu-se, in felul acesta, policrom, ca intr-un amuzant joc de copii.Pe aceasta linie au mers cateodata i unii dintre frecventatorii cenaclului i colaboratorii aideri al Literatorului , ca Mircea Demetriad, Al. Obedenaru, Gh. Orleanu, Al. Petroff ori debutantul Ion Theo, viitorul Tudor Arghezi, care a publicat in suplimentul literar al ziarului Liga ortodoxa unele poezii debiteare instrumentalismului, pe care insa apoi marele poet i le-a renegat.Daca Macedonski este, indiscutabil, un teoretician al simbolismului, este el oare i un poet simbolist Unii i-au contestat cu violena aceasta calitate. Alii au acceptat-o cel puin parial, influentai poate de Macedonski insui care s-a proclamat s...
Download