...Accentul este plasat asupra actiunii in detrimental evolutiei psihologice a personajului, iar existenta unui singur nucleu epic important determina existenta unui singur plan narativ, ceea ce conduce la o actiune lineara. Personajele sunt construite mai ales prin prisma unui portret moral, cu o vizibila conotatie afectiva, portretul fizic fiind introdus doar schematic, succinct, avand rolul de a sustine de fapt trasaturile interioare ale personajului.Limbajul povestirii are o vizibila conotatie populara, fiind dominat de marci ale oralitatii expresii colocviale, formule ale adresarii directe,elemente paremiologice incadrandu-se adesea intr-un registru stilistic familiar si primind conotatii afective.Acestor trasaturi li se adauga o serie de trasaturi specifice povestirii in literatura romana oralitatea este conferita de relatia stransa dintre povestitor si ascultator, este respectat un ceremonial al adresarii ce presupune captarea atentiei, cucerirea ascultatorilor si verificarea atentiei, existenta unei atmosfere de petrecere, sfat sau intimidate si evocarea unui timp trecut, vag istoric, de cele mai multe ori mitic.Hanu Ancuteieste editat in 1928 si capteaza toate sonurile prozelor anterioare, concepute in structura predilecta a povestirii Ion Vlad capodopera creatiei lui Sadoveanu se hraneste din taramul creatiei folclorice, valorificand ecouri de balada, intr-un ritm al povestirii tulburatoare cu iz arhaic popular. Conceptii si mod de existenta, limbaj si simtire vin di adancurile unui timp fabulos si real totodata, intalnindu-se intr-o viziune moderna. Hanu Ancuteiapare in contextul unei epoci literare a carei valoare si stralucire depaseste, in ansamblu, amplitutidinea oricarei alte etape.Marii prozatori se diferentiaza, thematic si prin modalitati, pe doua directii esentiale, continuand disputa traditionalism modernism a inceputului de secol. Pe linia traditionalista, Sadoveanu se inscrie alaturi de Agarbiceanu si Rebreanu, pastrand insa atributele marilor scriitori ce depasesc categorisirile.Ca si Decameronul lui Boccaccio, Povestirile din Canterbury de Chaucer sau O mie si una de nopti, opera Hanu Ancutei este construita pe modelul relatarii in serieIon Vlad.Structural, Hanu Ancutei este o suita de noua povestiria caror unitate, asigurata de atmosfera hanului si de ritualul supunerii, constituie o opera unitara nu o culegere de povestiri unica in literature romana.Prin acest tip de compozitie Hanu Ancutei devine o carte de atmosfera Const. Ciopraga.Fantana dintre plopi ilustreaza toate trasaturile povestirii.Protagonistul povestirii Fantana dintre plopi este capitanul de mazali de la Balabanesti, Neculai Isac, din tinutul Tutovei. Sadoveanu, maestru al descrierii de tip portret, reuseste sa individualizeze personajul surprinzand print tuse simple dar sigure particularitati fizionomice si vestimentare dintre cele mai sugestiveEra un om ajuns la carunteta, dar se tinea drept si sprinten pe cal.Purta ciubote de iuft cu tuteci nalte s-un ilic de postav civit cu nasturi rotunzi de argint.Pe umeri, tinuta numa-ntr-un lantujel, atarna o blanita cu guler de jder. Avea torba de piele galbana la sold si pistoale la coburi.Obrazu-i smad cu mustacioara tunsa si barba rotunjita, cu nas vulturesc si sprancene intunecoase, arata inca frumuseta si barbatie, desi ochiul drept strans si inchis ii dedea ceva trist si straniu. Capitanul Neculai Isac apare in povestire in doua ipostaze cea de narator al unei povesti de dragoste cu sfarsit tragic, ipostaza ce are drept conditii obligatorii intelepciunea si acumulatrea unei experiente, dar si cea de actant, ipostaza in care apare ca un tanar aventurier, vesnic indragostit.Comisul Ionita, care i-a fost prieten in tinerete, ii dezvaluie Ancutei imaginea de atunci a protagonistului voinic si frumos si rauaici nu are semnificatia de nemilos, crud sau aspru, ci aprig, care batea drumurile cautandu-si dragostele si care pentru o muiere care-iI era draga , isi punea totdeauna viata. Indragit pe data de gospodarii si carausii din Tara de Sus, capitanul are prilejul sa povesteasca intamplarea naprasnicaprin care a trecut, datorita careia a pierdut o lumina sip e care n-o poate uita, iar Dumnezeu l-a intors iarasi prin locurile acelei dureri. Este deschis acum, in timpul din discurs, catre intelepciune.Nu refuza vinul si tovarasia Iubitilor prietini, imi raspunse mazalul,mie mi-a placut todeauna sa beau vin cu tavarasi. Numai dragostea cere singuratate.Divanul nostru-i slobod si deschis si-mi sunteti toti ca niste frati!. In antiteza cu imaginea din prezent, capitanul de mazili insusi, in acest moment al rememorarii se vede pe sine, cel de acum douazeci si cinci de ani, ca un om buiac si ticalos. Aceasta autoapreciere este menita sa trezeasca interesul celor de la han, iar adjectivul ticalos isi pierde aici sensul peiorativ.Completarea Maica-mea blastama si dadea leturghii lui popa Nastasa, ca sa ma linistesc si sa ma insor intregeste portretul tanarului capitan. De felul lui vrednic, caci, se destainuie protagonistul, aveam oi si imasuri si negutam vinuri dar imi erau dragi ochii negri, si pentru ei calcam multe hotare.Toate par armonizate cu sufletul trist si insingurat al personajului, graindu-i intr-o limba de el inteleasa in mare mahnire, caci dragostea mea din anul acela se desfrunzise cu vara, umbla bezmetic si singur ca un cuc, iar clopotele bisericilor ii suna cu jaledeparte si stranse, parca bateau in inima mea.Sensibilitatea personajului este tradata de limbajul sau cu o coloratura poetica puternica, fapt dovedit de predilectia pentru pentru termini de comparatie abstracti campurile intelenisera in liniste, ca-ntr-o tainasi pentru metafore ochi de spaima. Astfet personajul se dovedeste romantic nunumai prin aplecarea spre aventura nocturna, ci si prin capacitatea extraordinara de receptare si interpretare plastic emotionala a universului exteriorPersonajul este, totusi, linear construit. Faptul ca apare , spre finalul povestirii, infruntandu-i pe tigani, omorand pe unul din ei, punand pe fug ape altii, cunoscand tertipurile luptei si ferindu-se cat poate, completeaza o imagine fixata puternic anterior. Textul este consacrat mai ales iubirii pentru tanara tiganca Marga. Dragostea capitanului se tradeaza mai ales in exactitatea cu care acesta rememoreaza detalii adanc intiparite in memoria sa. Tigancusa ii apare la inceput ca o fetiscana cu fusta rosa, care isi scutura capul gol si-si steclea dintiiprivindu-l uimita parca vedea o salbaticiune rara.. Fata il tulbura profound ochii iuti ma tulburara deodata. Am simtit in mine ceva fierbinte parca as fi inghitit o bautura tare. Chipul Margai il farmeca, il obsedeaza si eu ma gandeam la fel de fel de lucruri, in care amestecam pe tigancusa cu fusta rosa.Starea sufleteasca diferita a personajului determina o alta receptare a atmosferei din jur Se auzeau clopote de biserici sunand in departari. Acuma zvonul lor venea pana la sufletul meu bland si cu dulceata, desi cu o seara inain...
Download