...rma facuta in literatura franceza de Victor Hugo ,altadata intemeind republica vocabularului pe concptia ca Primele cuvinte nu sunt nici rebeli ,nici plebei ,poetul nostru selectaza alte sectoare ale lexicului,cuvinte drastice ,dure,uneori forme regionale,pe care nimeni nu le introduse in poezie,dand astfel , dreptul de cetate tuturor cuvintelor ,chiar ii celor compromise. Creatorul sincronismului,Lovinescu emisese despre Arghezi ,in Criticele sale opinii elogioase,sintetizate apoi magistral in Istoria literaturii romane contemporane Se poate afirma ca Tudor Arghezi incepe o noua estetica estetica poeziei scoasa din detritusuri verbale .In intregime adevarata ,o alta opinie lovinesciana isi pastreaza si astazi valabilitatea ,dupa opinia autorului Mutasiei valorilor estetice ,estetica argheziana este antisimbolista ,deoarece spre deosebire de simbolistii manati de teribilul indemn de spiritualizare a materiei ,Tudor Arghezi invers prin materializare . Precum Victor Hugo si mai apoi Baudelaire ,Rimbaud si alti poeti francezi in secolul trecut ,care incetatenisera in literatura toate cuvintele ,chiar si cele compromise ,Tudor Arghezi obtine sinteza poetica din rezervele cele mai vulgare ale limbii romane,mai cu seama in Flori de mucigai revolusionand astfel limbajul liricii romanesti.Marele scriitor fancez Charles Baudelaire spunea E un miraculos privilegiu al artei ct oribilul ,artistic exprimat,devine frumusete si ca durerea ritmata si cadentata umple spiritul cu o bucurie linistita. Odata Baudelaire a elogiat pe Daumier tocmai pentru capaciatea acestuia de a reprezenta josnicul,trivialul ,abjectul,cu o claritate exacta ,caci Baudelaire considera ca poetul poate safaca sa se nasca din urat un farmec nou.In acest climat artistic se misca si poetul nostru Tudor Arghezi,pentru care subiectele de literatura nu mai tolereaza pretutindeni conceptul mai vechi al frumusetii.Arghezi inaugureaza la noi estetica uratului ,avandu-l ca model pe scepticul de la Sena ,Charles Baudelaire .Poetul Florilor raului l-a impresionat prin razvratirea impotriva cerintelor esteticii clasice .Precursor al unei estetici a uratului ,sincer pana la brutalitate ,satanic si amar, el gasea in contemplarea raului ,a mizeriei ,impulsuri catre puritatea pierduta.Tudor Arghezi a studiat indelung scrierile lui Baudelaire si a intrebuintat pana la ultima poezie uneltele de lucru ale artistului. Incetotenirea esteticii uratului ,existenta la Baudalaire,cu care Arghezi are numeroase contingente ,se realizeaza la poetul roman intr-o cuprindere mult mai vasta si in mod pregnant .La Baudelaire se observa o imbogatire a mijloacelor poetice cu imagini neangaduite pana atunci in lirica ,asa cum se intampla intr-o oarecare masura si la Macedonski .Dar ,aceste imagini ale uratului au o arie limitata aparitia cadavrului,a locului de perditie,a scenei orgiace.In considerarile sale,Vladimir Streinu da chiar o lista de termeni din Fleurs du mal de Charles Baudelaire ,precumbourbeux,peur,helmithes,chancre,poison,crac
hat,cadavre,tette,ver,brute,venin,iar apoi o alta din creatia arghezianavenin,scara,mucegaiuri,bube,noroi,scarbi
t,putregai.La Arghezi ,asemenea imagini au o sfera larga si apar intr-o factura cu totul inedita,incepand cu ciorchinele de negi din Testament ,continuand cu stihurile panfletare din Blesteme si Psalmi si ajungand la un microcosmos baroc ,cum este viziunea germinatiei enorme a cartofilor leturzi din Har.Interesul lui Tudor Arghezi pentru uratul din viata devine o atitudine estetica ,intalnita si la Dostoievski in amintiri din Casa mortilor ,la Tolstoi in Invierea ,la Gorlsi in Azilul de noapte.Volumul Cuvinte potrivite un debut editorial ,aparut in 1927 , se deschide cu poezia Testament ,care reprezinta o ars poetica ,definind crezul artistic al poetului in ceea ce priveste estetica uratului ,ca dimensiune fundamentala a creatiei lui Tudor Arghezi.In aceasta poezie Arghezi a enuntat una din laturile complexei sale ...
Download