...e desfundate, cu care marunte, cu noroi, cu dezolare Prin mahalali mai neagra noaptea pareivoaie-n care triste inundarai auzi tuind o rate-n sec, aramaPrin ziduri vechi ce stau daramate.SonetEste un ora cu carciumi pline de disperai Seara trista. La marginea oraului bacovian e abatorul, un adevarat camp de execuie tablou de iarna. Oraul are parcuri in descompunere Decor, In parc, iar in aceste parcuri canta fanfara militara Fanfara. Este un ora cu copii bolnavi Moina i in acest ora noaptea nu mai starnete emoii.3. Natura la Bacovia este prezenta pron anotimpurile preferate care sunt toamna i iarna. Dintre fenomenele naturii frecvente sunt ploaia, vantul, zapada. Aa avem in poeziile Pastel, Spre toamna, Nervi de toamna, PlouaE toamna, fonete somnCopacii, pe strada, ofteazaE tuse, e planset, e goli-i frig, i bureaza.Nervi de toamna4. Sentimentul morii. In oraul bacovian se inmulesc decesele, poetul ajunge sa se considere i el un cadavru, cum se intampla in poezia RenunareSe uita-n gradina noastraLuna alba, moarta Plumb, corpul meu cazuPe banca de piatra.5. Erosul este prezenta in poezia lui Bacovia. Casa iubitei este pentru poet adapost ca i in poezia Decembrie.Coloristica poeziei bacivieneInfluenat intr-o oarecare masura de simbolitii francezi Bacovia ii exteriorizeaza impresiile prin corespondene muzicale folosindu-se de variate tonuri de culoare. Una dintre culorile preferate este negru, prin care se realizeaza o atmosfera de infern. Avem poezia Negru in care se gasesc alaturate sicrie metalice, ase i negre, flori carbonizate, veminte funerare. Nu numai lumea materiala este simbolizata prin negru ci i lumea sentimentelor. In acest decor invaluit in negru tristul Amor are penele carbonizate. Uneori negru apare in contrast cu albul creand un decor de doliu funerar. Dovada poezia Decor in careCopacii albi, copacii negriStau goli in parcul solitarDecor de doliu funerarCopacii albi, copacii negri.Alaturi de negru Bacovia folosete violetul. In amurgul de toamna violet plopii ii par poetului nite apostoli in odajdii violete. Pana i frigul in imaginaia sa are culoarea violetului in Plumb de iarna. Ca sa transcrie sentimentul tristeii sfaietoare poetul ii asociaza violetului galbenulIn toamna violetaPe galbene aleiPoeii triti declamaLungi poeme.Galbenul este la Bacovia culoarea maladivului bolii i a mizerieii noaptea se lasaMurdara i goalai galbeni trec bolnaviCopii de la coala.MoinaRoul cand apare incidental in poezia bacoviana este culoarea ftizici tuberculoza i e figurat prin sangele tuberculailor al atacailor. Intr-un amurg bolnav, insangerat frunzele curg de pe ramuri ca lacrimi mari de sange. Tot de sange pare lacul i luna.Peste acest peisaj colorat cand in gri, cand in fumuriu de plumb, cand in galben, negru, violet Bacovia aeaza vieile oamenilor.PlumbDormeau adanc sicriele de plumbi flori de plumb i funerar vesmant Stam singur in cavou i era vanti scaraiau coroanele de plumb.Dormea intors amorul meu de plumbPe flori de plumb, i-am inceput sa-l strig Stam singur langa mort i era frigi-i atarnam aripele de plumb.Face parte din volumul Plumb aparut in 1916. Se pare ca are la baza i un element autobiografic o vizita pe care Bacovia o face la Bacau la cavoul familiei Sturza. In cavou erau nite sicrie masive de plumb peste care erau depuse covoare de plumb. Acest interior straniu lui-a impresionat pe scriitor i il gasim prezent in poezia Plumb care prin intregul ei contest realizeaza un univers i o arta poetica. Poezia este formata compoziional din doua catrene simetrice. Avem un cadru format din cavou care poate sa fie simbol al cavoului ca i casa, ora, lumea meschina sau propriul corp in care salaluiete un suflet de plumb.Poezia cuprinde cateva motive principale printre care acela de moarte sugerat prin concepte de moarte, ca sicrie de plumb, funerar, vestmant, mort i cavou. Moartea mai este sugerata i prin concepte de somn, poetul aratand ca dormeau adanc sicriele de plumb, iar mai departe dormeau intors amorul meu de plumb. Acelai motiv al morii este sugerat i prin conceptul de iarna. In cavou era vant, langa mort era frig. Pe langa motivul principal al morii apar i motive secundare, ca amor, tristee, insingurare.Dormea intors amorul meu de plumbPe flori de plumb, i-am inceput sa-l strig Stam singur langa mort i era frigi-i atarnam aripele de plumb.In cadrul poeziei cuvantul cheie este plumb repetat obsesiv. Cuvantul este intalnit in realizarea rimei din versurile 1 i 4 in fiecare strofa, precum i in realizarea cezurii o pauza in mijloc de vers versului al doilea.Bacovia folosete sensuri ale cuvintelor pentru a rezulta simboluri. Astfel nemicarea, incremenirea sunt cuprinse in cuvintele referitor la sicrie de plumb. Greutatea, oboseala, incapacitatea de a zbura datorita iubirii au ca simbol amorul cu aripile de plumb.In ce privete limbajul poeziei se poate urmari evoluia de la epitet la metafora. Astfel straniul are ca metafora amor de plumb. Apasator are metafora aripile de plumb. Aceasta metafora amintete de albatrosul ranit al lui Charles Baudelaire. Saracia are ca metafora flori de plumb, sicrie de plumb. De la metafora Bacovia ajunge la simbol ca putere de sugestie. Intreaga atmosfera sugereaza monotonia, plictisul, mediul meschin cu straluciri de o clipa, de aceea Bacovia folosete plumbul, care are o culoare cenuie, dar care zgariat dobandete un luciu, care se oxideaza repede. Folosirea plumbului este o influena simbolista, fiindca simbolitii erau preocupai de magie. i in aceasta activitate plumbul se topete, se arunca in apa rece i forma pe care o ia duce la diferite interpretari. Intreaga poezie reflecta de fapt soarta intelectualului intr-un ora provincie.In cadrul poeziei se remarca muzicalitatea versurilor, poezia in ansamblu seamana cu tanguirea unui suflet apasat. Muzicalitatea se realizeaza prin folosirea cuvantului plumb, cuvant cu sonoritate inchisa in care o vocala este inchisa intre patru consoane. Muzicalitatea se realizeaza i prin folosirea sunetelor inchise in cuvintele puse in finalul versurilor vesmant, vant. Bacovia folosete cuvinte stridente cu valoare onomatopeica scaraiau, strig, frig. Au o mare frecvena vocalele u, i i se repeta diftongul au, triftongul erau urmate de a iniial al cuvantului urmator, care sugereaza geamatul poetului ca erou al atmosferei apasatoare.Elementele morfo-sintactice au o simetrie aproape perfecta reflecta monotonia. Avem verbe la imperfect care accentueaza atmosfera macabra. dormea, scaraia. Apariia verbului sa strig precedat de am inceput exprima momentul de tensiune maxima, exasperarea poetului. Repetarea conjunciei i di versul 1 i 4 evideniaza cauza disperarii poetuluiStam singur langa mort i era frigi-i atarnau aripile de plumb.LacustraDe-atatea nopi aud plouand,Aud materia plangandSunt singur, i ma duce-n gandSpre locuinele lacustre.i parca dorm pe scanduri ude,In spate ma izbete-un val Tresar prin somn, i mi se pareCa n-am tras podul de la mal.Un gol istoric se intinde,Pe-acelai vremuri ma gandesci simt cum de...
Download