...kind1tviescale100tpgbrdrheadtpgbrdrfoottbdrrlssixt
htmautsptnolnhtadjtbltrsidroot16283929 tfet0tltrpar tsectd tltrsecttlinex0theadery1440tfootery1440tsectdefaul
tcltsftnbj Ittpnseclvl1tpnucrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpnha
ng Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh
ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartqc tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1033tlangfe2052tcgridtlangnp1033tlangfen
p2052 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf38tfs36tultcf1tinsrsid16283929 Luceafarultpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs24tcf1tinsrsid16283929 tpar Stpard tltrpartqj tfi720tli360tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautota
djustrighttrin0tlin360titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs24tcf1tinsrsid16283929 Luceafarul este expresia desavarsita a geniului eminescian, aparand ca o sinteza a gandirii sale poetice. Poemul are ca sursa principala de inspiratie basmul popular romanesc Fata in gradina de aur, cules de germanul Kunisch, valorificat mai intai intr-un basm si apoi prelucrat in cinci variante succesive. Un alt izvor, in afara de cel folcloric, care a penetrat benefic in poemul deplinei sale maturitati artistice, este vasta si profunda cultura eminesciana. Luceafarul devine astfel un poem filozofic in care tema romantica a conditiei omului de geniu capata stralucire desavarsita. Dupa insemnarile poetului, capodopera sa este un poem alegoric daca geniul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noapte uitarii, pe de alta parte aici pe pamant nici nu e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte dar n-are nici noroc. Problema geniului este privita din perspectiva filozofului Schoppenhauer, potrivit careia, cunoasterea lumii este accesibila numai omului de exceptie, capabil sa depaseasca sfera subiectivitatii, sa se depaseasca pe sine, inaltandu-se in sfera obiectivului.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs24tinsrsid16283929 tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs24tcf1tinsrsid16283929 In plus, preluind date din mitologia greaca, indiana si crestina, Eminescu le confera sensuri filozofice adanci si noi, in cadrul contextul. Versurile poemului, distribuite in 98 de catrene, sunt organizate intr-o structura compozitionala armonioasa sustinuta de cele doua planuri universal-cosmic si uman-terestru, care tind unul spre celalalt si se interfereaza uneori in cele patru tablouri. tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs24tinsrsid16283929 tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs24tcf1tinsrsid16283929 Forma poemului e narativ-dramatica, datorita formulei de introducere a fost odata, prezenta unui narator, povestirii facute la persoana a III-a, existentei personajelor, constructiei gradate a subiectului si prezentei dialogului cu formele specifice de adresare. Si totusi, Luceafarul este un poem liric, schema epica fiind doar cadrul, personajele si intamplarile - simboluri lirice, metafore, pentru a sintetiza idei filozofice. Aceasta interferenta de genuri confera poeziei o mare profunzime si posibilitati multiple de interpretare poveste fantastica de iubire, alegorie pe tema geniului, poezie de viziune simbolica.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs24tinsrsid16283929 tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs24tcf1tinsrsid16283929 Tabloul intai din structura poeziei este o poveste fantastica de iubire intre Luceafar geniu, fiinta superioara si fata de imparat aflata la varsta cand poate fi tulburata de Zburator dar si simbol al omului comun. Dragostea lor poate fi vazuta ca o atractie a contrariilor, caci Catalina aspira spre absolut in timp ce Luceafarul doreste sa cunoasca concretul. Visul tinerei fete trebuie interpretat drept criza puberala, dorinta de realizare prin dragoste ce este rezolvata mitologic prin motivul Zburatorului. Cadrul desfasurarii acestei idile este atat cosmic cat si teluric, in timp ce atmosfera este grava, solemna. Gesturile celor doi sunt protocolare pentru ca ei apartin unor lumi total diferite.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs24tinsrsid16283929 tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs24tcf1tinsrsid16283929 Al doilea tablou descrie un inceput de idila intre smeni ca atare cadrul este doar terestru. Cei doi tineri pot fi vazuti ca simbol al perechii in plan uman. Desi, la inceput, Catalina ezita intre ideal si real, in fond ea il accepta pe Catalin, realizand ca ei doi sunt parte din aceeasi lume. Intr-un astfel de cadru atmosfera este intima, cu gesturi familiale, stereotipe. Comunicarea este acum directa, nu se mai face prin intermediul visului, ca in tabloul anterior.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs24tinsrsid16283929 tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs24tcf1tinsrsid16283929 In cea de-a treia parte a poemului este prezentata calatoria interstelara a Luceafarului si dialogul lui cu Demiurgul. Hyperion apare deci, ca forma individualizata a absolutului, in timp ce creatorul sau este absolutul in sine, materia universului superior organizata. Cadrul este exclusiv cosmic, desfasurand-se intr-o atmosfera glaciala. Intr-un dialog presupus, limbajul este gnomic, silentiostpar .SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs24tinsrsid16283929 tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs24tcf1tinsrsid16283929 Ultimul tablou este din nou intr-un cadru atat terestru cat si cosmic, descriind fericirea omului prin iubire si revelatia Luceafarului asupra diferentelor dintre cele doua lumi. Atmosfera este, pe de-o parte, feerica, intima, senzuala iar pe de alta parte rece, distanta, rationala. Dialogul nu mai este posibil, replicile constituindu-se la nivele de intelegere diferite. Invocatia Luceafarului are la baza dorinta superstitioasa a fetei de a-si prelungi fericirea prin protctia unei stele norocoase. Raspunsul lui Hyperion contine insa, doar constatarea diferentelor fundamentale dintre doua lumi antinomice.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs24tinsrsid16283929 tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtfs24tcf1tinsrsid16283929 Luceafarul este o capodopera nu numai prin profunzimea ideilor ci si prin perfectiunea formei. Dintre particularitatile de stil ale poeziei, se remarca, mai intai, limpezimea clasica. Aceasta a fost obtinuta prin inlaturarea podoabelor stilistice. Pentru a ajunge la superlativul o prea frumoasa fata, Eminescu a eliminat epitetul luminoasa, apoi o serie de metafore un canacas de fata, o dalie de fata, un ghiocel de fata, un giuvaer de fata etc. In plus, poetul a utilizat doar 89 de adjective, in majoritate de ori...
Download