...orator pentru acea vreme, cu atat mai groaznic cu cat eroul e la un pas de moarte. Ar fi fost capabil chiar sa-si ucida sotia si pruncul sau, atunci cand presimte alianta cu dusmanii lui neimpacati M-ati popit voi, dar de ma voi indrepta, pre multi am sa popesc si eu! Iar pe cateaua asta voi s-o tai in patru bucati impreuna cu tancul ei, ca sa nu mai asculte sfaturile boierilor si dusmanilor mei. Ca la toti scriitorii vechi, de sub pana lui Costache Negruzzi apare adesea ceea ce am putea numi vorva memorabila, atrasa de aceeasi tendinta, spre lapidaritate. Toate cele patru motto-uri sunt asemenea vorbe memorabile, iesite din text, cu vremea, si devenite bun comun. Mai sunt si altele, intre care ne marginim a semnala numai celebra replica a lui Lapusneanu Prosti, dar multi! Descrierile sunt minime in nuvela. Cateva amanunte vestimentale, enumerarea bucatelor de la banchet, facuta, cum zice George Calinescu cu o pensula flamanda si cam atat. Intr-un singur loc, apare o scurta descriere tipic romantica Cetatea iHotinuluis era muta si pustie ca un mormant de uries. Nu se auzea decat murmura valurilor Nistrului, ce izbeau regulat stancoasele ei coaste, sure si goale, si strigatul monoton al ostasilor de staja, carii intru lumina crepusculului se zareau razimati pe lungile lor lance. Pe boieri, Lapusneanu ii omorea din cand in cand, nimeni nu indraznea a grai impotriva lui, cu cat mai vartos a lucra ceva o gvardie de lefecii albanezi, serbi, unguri, izgoniti pentru relele lor fapte, isi aflasera scapare langa Alexandru, platindu-I bine, ii avea haraziti incepu a sili pre straini si pre catolici asi lepadare legea, in inima nordului via inca pomenirea lui Rares Ajunga atata sange varsat, atatea vaduvii, atatia sarmani orfani Spun se zice ca in minutul aceal, el era foarte galben la fata si racla sfantului ar fi tresarit, incepura a zice a canta din surle la spatele fiestecaruia boier dvorea cate o sluga, care dregeaturna vin acum era aproape a se scula de la masala impersonal milostivul Dumnezeu sa te intareasca in ce ai pus de a nu mai strica pe boieri si a bantui norodul lovindu-l dreot in frunte il dobori la pamant slugi si oameni boieresti burzuluisera norodul sa-i improaste cu tunurile sa-i de istov Lapusneanu scotea ochii, taia maini ciuntea si seca din lat. secare a taia, scurtape care avea prepus. Spancioc si Stroici sedeau la Cameninta forma nearticulata a numelui propriu asteptand si pandind vremeetc. Imitatorul lui Negruzzi, Alexandru Odobescu, va avea mai putin geniu in a intui specificul artei cuvantului si va da in Mihnea voda cel Rau si Doamna Chiajna, descrieri de epoca foarte amanuntite, iesite de sub condeiul arheologului, frumoase si interesante insine, dar devenite mai curand piedici in calea torentului epic. Descrierile lui Negruzzi sunt facut pentru culoare, pentru sugestie si atmosfera, si marginite numai la cateva amanunte semnificative. Culoarea de epoca e data insa nu atat prin descrieri, cat mai ales prin limbaj, inspirat cu multa grija din cronica si adus in contexte perfect inteligibile contemporanilor. Nu atat vocabularul, care prin forta lucrurilor nu se mai foloseste azi zobron, benisel, felendares, samuri, surguci, filaliu, junghiu etc., fiind vorba de costumatie sau de arme, dar mai ales cuvintele al caror continut semantic s-a schimbat, cat si fonetismele si constructiile sintactice arhaice, au o functie stilistica superioara, urmata si aplicata consecvent de Mihail Sadoveanu in romanele sale istorice de mai tarziu. Leorda Dragos-DanCls. a VII-a AReghinPAGE 1PAGE 3a!.01256 0JmHnHu0Jaj0JU6CJ mHsHmHsHajCJ UmHnHsHuCJ mHsHaKa2345ààhshaaaaaaa556aa à!FJLxàJFIFKKaaMSO Palette oqrxzIIàaaGIKbdffghfikijkilnkoqmnooprorspsvsstsuvs
vxuxzvxvzSyyyzIzzSSSIIIIIIIàaàà aaBEGJLNOQSRUUUXYY
itissabaabbdecfhC-2i7-008L9CEHIH6OUNFTiGHEC!!E..EEE
EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEaaaa
3aaaaaa!1AQaq2BRraa0dueiIGbxVFCgxs7BIMXXqajQ.Ykiix
G!S5IADqAiRA-npfDT60IYlIGIHk6H4fxetIaG2aMT Zt6dYLg8
vssqaCIIluvJpqavKF4EvtIh-ef-cZLIiSOxGQgzhGaibaH7xLa
iH7Ssq2N-452a8I Y,GuiIIxFXJtjZ aI.1V,q-bQSa o6Onj,-,ayaTA...
Download