... aprilie 1873 in Convorbiri literare.Aparent numai, in joc agalnic al iubirii, poezia are un substrat grav, anunand inca de pe acum, poemul Luceafarul. In aceasta mica piesa lirica se confunda doua moduri diferite de a concepe viaa.Discrursul liric, scris sub forma unui dialog intre poet i iubita sa, arata distana enorma dintre modul de a concepe viaa al fetei, pentru care viaa inseamna bucurie, iubire i al poetului pentru care viaa inseamna cunoatere, aspiraie spre absolut. Este vorba in fond de eterna oscilaie a omului intre materie i spirit, idee i instinct. Aceasta contradicie apare inca din primele versuri prin reproul fetei, adresat poetuluiIar te-ai cufundat in stelei in nori i-n ceruri nalte Versurile definesc ruperea de realitate a tanarului, preocuparea pentru spirit, pentru abstraciuni. Treptat se contureaza profilul moral, intelectual al omului superior, deprins de bucuriile simple ale vieii.Epitetele folosite de poet dobandesc valoare de simbol campiile Asire sugereaza cultura vasta, intunecata mare sugereaza tainele genezei, piramidele-nvechite sugereaza eternitatea creaiei umane.Chemarea fetei exprima in fond cea mai irezistibila chemare a vieii, care apare in drumul creatorului, al omului superior, obsedat de absolut.Fata-l cheama pe poet intr-un univers natural, definit prin toate elementele peisajului eminescian codrul de verdeaa, izvoare plang in vale, trestia cea lina, balta cea senina.In acest cadru natural are loc un joc erotic imaginar ca i in alte piese lirice, totul este proiectat in planul visului, al posibilului, al imaginarului, prin verbe la viitor vom edea, voi fi roie, te-ai inea, voi cerca, mi-i spune-atunci.i de-a soarelui calduraVoi fi roie ca marul,Mi-oi desface de-aur parulSa-i astup cu dansul gura.Ultima parte cuprinde raspunsul tarziu al poetului, care ii exprima regretul de a nu fi raspuns chemarilor vieii, al iubirii.Aceasta poezie exprima inaintea poemului Luceafarul incompatibilitatea dintre omul de geniu i oamenii obinuii, dintre contingent i transcendenti te-ai dus, dulce minune,i-a murit iubirea noastraFloare-albastra ! floare-albastra!Totui este trist in lume!Poetul folosete un limbaj familiar, expresii, cuvinte, locuiuni populare de mi-i da o sarutare, -apoi cine treaba are forme de viitor popular de mi-i da, te-ai ine, voi cerca.Marea majoritate a epitetelor sunt ornante prapastia mareaa, trestia cea lina.Cuvantul dulce este folosit cu diferite funcii gramaticale adjectiv, adverb i stilistice dulce minune, dulce floare, dulce netezindu-mi parul.Contrastul dintre cele doua moduri de a inelege viaa este redat i la nivel lexical i stilistic tot ceea ce definete domeniul de cuprindere al poetului sugereaza spiritualul ceruri nalte, intunecata mare tot ceea ce definete modul de inlegere a fetei sugereaza realitatea vieii.Poezia depaete limitele unei poezii de dragoste, implicand condiia omului de geniu.Eminescu prelucreaza intr-un mod personal motivul florii albastre, frecvent in lirica romantica germana Novais, Hlderling.PAGE PAGE 1àaaàOh0a DhidCtPROGRAMtINDOStINORDtTEMPLATEtNORMAL.DOT Mihai Eminescu Floare albastraromanHusz ZsoltHusz ZsoltiSummaryInformationAaMiieaIaMiMicrosoft ord 6.0a2aàae-earàJDFFFbjTLDD.Mihai EminescuFloare albastraPoezia a aparut la 1 aprilie 1873 in Convorbiri literare.Aparent numai, in joc agalnic al iubirii, poezia are un substrat grav, anunand inca de pe acum, poemul Luceafarul. In aceasta mica piesa lirica se confunda doua moduri diferite de a concepe viaa.Discrursul liric, scris sub forma unui dialog intre poet i iubita sa, arata distana enorma dintre modul de a concepe viaa al fetei, pentru care viaa inseamna bucurie, iubire i al poetului pentru care viaa inseamna cunoatere, aspiraie spre absolut. Este vorba in fond de eterna oscilaie a omului intre materie i spirit, idee i instinct. Aceasta contradicie apare inca din primele versuri prin reproul fetei, adresat poetuluiIar te-ai cufundat in stelei in nori i-n ceruri nalte Versurile definesc ruperea de realitate a tanarului, preocuparea pentru spirit, pentru abstraciuni. Treptat se contureaza profilul moral, intelectual al omului superior, deprins de bucuriile simple ale vieii.Epitetele folosite de poet dobandesc valoare de simbol campiile Asire sugereaza cultura vasta, intunecata mare sugereaza tainele genezei, piramidele-nvechite sugereaza eternitatea creaiei umane.Chemarea fetei exprima in fond cea mai irezistibila chemare a vieii, care apare in drumul creatorului, al omului superior, obsedat de absolut.Fata-l cheama pe poet intr-un univers natural, definit prin toate elementele peisajului eminescian codrul de verdeaa, izvoare plang in vale, trestia cea lina, balta cea senina.In acest cadru natural are loc un joc erotic imaginar ca i in alte piese lirice, totul este proiectat in planul visului, al posibilului, al imaginarului, prin verbe la viitor vom edea, voi fi roie, te-ai inea, voi cerca, mi-i spune-atunci.i de-a soarelui calduraVoi fi roie ca marul,Mi-oi desface de-aur parulSa-i astup cu dansul gura.Ultima parte cuprinde raspunsul tarziu al poetului, care ii exprima regretul de a nu fi raspuns chemarilor vieii, al iubirii.Aceasta poezie exprima inaintea poemului Luceafarul incompatibilitatea dintre omul de geniu i oamenii obinuii, dintre contingent i transcendenti te-ai dus, dulce minune,i-a murit iubirea noastraFloare-albastra ! floare-albastra!Totui este trist in lume!Poetul folosete un limbaj familiar, expresii, cuvinte, locuiuni populare de mi-i da o sarutare, -apoi cine treaba are forme de viitor popular de mi-i da, te-ai ine, voi cerca.Marea majoritate a epitetelor sunt ornante prapastia mareaa, trestia cea lina.Cuvantul ...
Download