|
Harap-Alb-Elemente de factura populara - triumful binelui asupra raului, calatoria, petitul, muncile, proba focului, incercarea puterii, izbanda mezinului, casatoria, Craiul, Verde-Imparat ...ferentele dintre un basm popular si unul scris de Ion CreangI pot fi foarte bine relevate fIcand o analizI la nivelul artei narative, al fantasticului, al comicului si al eruditiei paremiologice, precum si la nivelul limbajului.Referindu-se la specificul artei literare, remarcIm cI scriitorul individualizeazI cu ajutorul detaliilor si dramatizeazI actiunea prin dialog. Dialogul are menirea de a dezvolta actiunea si de a caracteriza personajele.La nivel fantastic, in basmul popular personajele supranaturale sunt umanizate, pe cand eroii din Povestea lui Harap-Alb amintesc de personajele din Amintiri din copilIrie, prin comportamentul, gesturile, psihologia, mentalitatea si limbajul lor. Astfel, impIratul Ros se uitI de-a mirarea la petitori , cautI prin asternut sI vadI ce l-a piscat de i-a stricat somnul. Harap-Alb plange cand il dojeneste pIrintele sIu, se manie si loveste cu fraul in cap calul grebInos care se indreaptI sper tava cu jIratic , este slab de inger etc. Omeneste se comportI si tovarIsii sIi nIzdrIvani cand fata impIratului Ros se preface in pasIre, OchilI ii spune lui PIsIrilI MIi, fetisoara impIratului ne-a tras butucul! si cand aceasta se acunde in spatele Lunii, PIsIrilI o gIbuieste asa cum NicI gIbuise pupIza in scorburI.Un element absolut nou in povestea lui CreangI este localizarea fantasticului din punct de vedere istoric si geografic. Personajele sunt niste tIrani care vorbesc in grai moldovenesc.AltI dominantI a srisului sIu o reprezintI plIcerea de a spune, verva si optimismul. Pentru a obtine o veselie contagioasI autorul apeleazI la exprimarea poznasI, mucalitI SI trIiascI trei zile cu cea de-alaltIieri , ironia relizatI prin folosirea diminutivelor buzisoare , bIuturicI , zefelmisirea Tare-mi esti drag ! Te-as bIga in san dar nu-ncapi de urechi , caracterizIrile pitoresti infItisarea lui GerilI sau OchilI, prezentarea unor oameni si scene care starnesc hazul dialogul-2- impIratului Ros cu petitorii infometati, cearta dintre GerilI si ceilalti utilizarea unor porecle si apelative caricaturale tapul cel ros , BuzilI , mangositi , farfariti , a unor vorbe de duh DI-i cu cinstea sI pearI rusinea .Nota de originalitate a basmului este oferitI si de eruditia paremiologicI. Rolul proverbelor, zicItorilor este sI sporeascI rapiditatea povestirii si sI producI efecte hilare.CreangI este inconfundabil prin limbaj. Majoritatea cuvintelor sunt de origine popularI unele au formI foneticI moldovenescI existI numeroase regionalisme, in timp ce neologismele apar foarte rar. i fiindcI scriitorul este regizorul care rImane in reprezentatie ca erou principal, limbajul capItI o tentI afectivI prin interjectii, exclamatii sau prin dativul etic mi ti-l insfacI cu dintii de cap . La randul lor, expresiile locutuionale, proverbelor, zicItorilor, conferI frazei romanesti o structurI unicI, aproape imposibil de redat in alte limbi vI veti gIsi mantaua cu mine, apoi nu-i trebuie nici tigan de laie impotriva mea .Asadar, pe canavaua unor teme si motive universale, CreangI reuseste cu mult succes sI fIureascI imaginea unei lumi tipic tIrInesti, cu comportamentul, obiceiurile, traditiile si limbajul ei specific. 0Rbv6rtvxDHJh4nTriiiiiiiiiiiiiiiiiiiiCJ5CJtCJ5CJt5 CJtCJ -NRaaartBlp!aaaaaaaaa... Download
|