...ma-ntelegi .Chiar din primele versuri aflam cit de importanta era acea fiinta pentru eroul liric , cit de importanta pentru el era imaginea pe care mereu o pastra vie in subconstientul lui , pentru el nimic nu valoreaza atit de scump ca redactarea imaginara a trasaturilor inedite ale iubitei . Mai jos , eroul este gata sa recurga la un sacrificiu enorm prin care este apt sa se dezica de viata artistica , de basme , de cuvinte ce exprima doar nimicuri pentru a se dedica intr-u-totul fiintei iubite el este gata sa se arunce la piciorele ei , sacrificindu-si placerile , sentimentele , dorintile , imaginatia pe toate aducindule ca jertfa pe altarul acestei icoane divine in care s-a transformat fiinta iubita . Iubita si amintrile legate de ea au devenit o licoare , un elexir ce transforma orisice durere a eroului intr-o podoaba sufleteasca cu care-si invaluie inima ranita . Iubirea ca amintire , iubita ca icoana este o alta nuanta a temei iubirii in poiezia lui Eminescu . In urmatoarele versuri ne apare a cea imagine persistenta in opera eminesciana si anume imaginea iubitei ca o realitate vis i cind rasai nainte-mi ca marmura de clara , rasare cu o lumina pe care autorul nu o poate percepe inca deoarece ea ascunde un trecut de ginduri si framintari , rasarind intr-o noapte adinca aducind lumina in sufletul eroului , a ceasta lumina trezeste sentimentele eroului liric facindu-l sa descopere din taina adinca a sufletului cele mai curate sentimente , el emana o iubire pura ca lumina ce a rasarit din intuneric , o iubire ce e insetata dupa imaginea acelei lumini ce apare in intuneric luind formele unei sculpuri de marmura ce este iubita lui . Eminescu creaza imagini fantastice , pline de sucul pasiunii si al iubirii dupa care personajul lui fuge insetat . Sunt imagini cu care si-a imbolnavit imaginatia insusi Eminescu , inger ce a intruchipat suferinta amintirii . Prin aceasta icoana eroul se vede pe el insusi , pe le si sufletul lui ce este cutremurat de tainele tinerii femei . Acest cutremur ii uneste , legindule vetile intr-un nod al trecutului si viitorului Cind inteles de tine , eu insumi ma-nteleg anume atuci cind iubita va mai inceta sa fie doar o icoana , atunci cind va sparge valul de mamura alba si rece cu care este imbracata , atunci cind va fi ca toata lume , o femeie adorata doar atunci eroul va fi inteles si doar atunci i se va zice ...Privirea ce-azit ai adorat-o E inca tot senina , fermecatoare Iat-o! adica i se va raspunde in egala masura la sentimentele sale . Insa urmatoarele versuri ne descopera un val de indoieli la care eroul nu este capabil sa gaseasca un raspuns . Eroul este preocupat , daca ibita sa a pastrat atit timp ,cit a fost un chip de marmura rece , vii toate sentimentele si toata caldura ce o simtea pentru el . Eroul liric de semenea se teme ca acea imagine fara pret pe care a divinizat-o imaginar sa nu isi piarda efectul dupa intoarcerea in lumea realului . Eroul ar dori sa pota iubi C-o oaste de imgini sa te iubesc s-atunci asa cum a iubit mereu . Insa insusi recunoaste partial in intrebarea retorica ca omul nu este capabil sa iubeasca si sa traiasca iubind mereu . Omul nutreste sentimente , visuri , iluzii ce trec si sepierd , ce se nasc si se destrama ca valurile marii din ele raminind doar o umbra in intunericul gros al subconstientului. 6CJaJmHsH5CJaJmHsH...
Download