...7!Nài6dLucian BlagaParadis in destramarePortarul inaripat mai ine intinsun cotor de spada fara de flacari.Nu se lupta cu nimeni,dar se simte invins.Pretutindeni pe pajiti i pe ogorserafimi cu parul ninsinseteaza dupa adevar,dar apele din fantanirefuza galeile lor.Arand fara indemncu pluguri de lemnarhanghelii se plangde greutatea aripelor.Trece printre sori veciniporumbelul sfantului duh,cu pliscul stinge cele din urma lumini.Noaptea ingerii goizgribulind se culca in fanvai mie, vai ie,paianjeni muli au umplut apa vie, odata vor putrezi i ingerii sub glie,arana va seca povetiledin trupul trist.Poezia face parte din volumul Lauda somnului1929, volum, care se impune printr-o originalitate incontestabila. Poezia aparinand acestui volum prezinta un univers in destramare cufundat intr-o stare hipnotica. Imaginea acestui univers in destramare este surprins foarte bine in versuri pretutindeni e o tristee, e o negare, e un sfaritPoetul trateaza intr-o maniera personala o serie de mituri biblice, in acest sens este semnificativa marturisirea sa E adevarat ca in poezia mea sunt frecvente i motive mitice, chiar teologice. Dar de aceste elemente uzez in chipul cel mai liber, ca mijloace de expresie poetica. Motivele nu sunt tratate dogmatic. Le folosesc in sens totdeauna creator, liber, le modific i le amplific dupa necesitai. Nascocesc motive mitice la fiece pas fiindca fara o gandire mitica nu ia fiina, din pacate sau din fericire, nici o poezie.Blaga prelucreaza creator, liber, mitul genezei, mitul cristic, mitul invierii morilor, mitul sfantului Ioan, mitul sfantului Gheorghe. Unul dintre miturile fundamentale este Paradisul. In concepia poetului, dupa izgonirea din Paradis divinul sacru s-a retras din lume, rupandu-se definitiv legatura cu omul.Punctul de plecare este un motiv biblic i izgonind pe Adam l-a aezat in preajma raiului celui din Eden i a pus heruvimi i sabie de flacari valvaitoare sa pazeasca drumul spre pomul vieii FacereaPrelucrand liber acest motiv biblic, Blaga creaza imaginea unei lumi moderne, a pacatelor, a unei lumi in destramare, din care divinul i sacrul lipsesc cu desavarire. Poetul procedeaza la o desacralizare a simbolurilor cretine. Astfel ingerul de la poarta Paradisului numai ine in mana decat un cotor de spada fara de flacariPortarul inaripat mai ine intinsun cotor de spada fara de flacari.Deci sabia de flacari valvaitoare din Biblie devine la Blaga cotor de spada, sugerand pierderea sacralitaii. Portarul inaripat devine un paznic inutil al unui taram, care i-a pierdut atributele eseniale. Peste tot dominete o tristee metafizica, o dezolare, un sentiment al inutilitaiiNu se lupta cu nimeni,dar se simte invins.Blaga procedeaza la o umanizare, la o tratare in maniera profana a figuraiei biblice. Astfel serafimi, cu parul nins inseteaza dupa adevar arhanghelii ara cu pluguri de lemn, plangandu-se de greutatea aripelor porumbelul sfantului duh stinge cele din urma lumini ingerii goi se culca in fan, zgribulind de frigPretutindeni pe pajiti i pe ogor serafimi cu parul nins inseteaza dupa adevar, dar apele din fantani refuza galeile lor. Arand fara indemn cu pluguri de lemn arhanghelii se plang de greutatea aripelor. Trece printre sori vecini porumbelul sfantului duh, cu pliscul stinge cele din urma lumini. Noaptea ingerii goi zgribulind se culca in fani in aceasta poezie se intalnete simbolul fantanii, care sugereaza adevaruri fundamentale, care se refuza cunoaterea, de exempludar apele din fantanirefuza galeile lor.Apa vie, care ar putea dezvalui omului taina de dincolo, refuza omului aceasta dezvaluire i anuna momentul dramatic, inevitabil, cand sacrul, divinul, se vor retrage definitiv din lumevai mie, vai ie,paianjeni muli au umplut apa vie,odata vor putrezi i ingerii sub glie,arana va seca povetiledin trupul trist.Ultima parte a poeziei exprima moartea mitului, a fanteziei, a imaginaiei. Sensul fundamental al poeziei este ca lumea moderna, desacralizata, demitizata, nu mai inelege glasul de sus, glasul divinitaii. Tristeea, dizolarea sunt determinate de sentimentul retragerii divinului din lume.Din punct de vedere stilistic poezia se remarca plin simplitate metaforic poetul sugereaza destramarea mitului despre Paradis, dar i destramarea lumii pentru ca pierderea credinei transforma lumea, pamantul intr-un trup trist. Sentimentul de tristee provine deci din contientizarea ruperii de cosmic, de divin. Intregul discurs liric este alcatuit din doua sfere conceptuale.Prima, alcatuita din elemente, care sugereaza paradisiacul portarul inaripat, serafimi, arhangheli, ingeri, porumbelul sfantului duh, apa vie in cealalta sfera conceptuala intra toate determinarile care sugereaza destramarea Paradisului cotorul de spada fara de flacari, parul nins, ingerii goi zgribulind, greutatea aripelor.Invocaia vai mie, vai ie actualizeaza criza. Discursul liric se alcatuiete, crete din secvene disparate, dar care in final alcatuiesc un tot unitar, oferind imaginea lumii moderne, care a pierdut contactul cu sacrul, miticul, divinul.PAGE 2PAGE 11122iiiàaSummaryInformationa ZsoltHusz Zsoltiiii7aiaiIkMicrosoft ord 6.0a3aàaaaaaaJIàa76Co !dcmnCDEKLMNOQRXYtssacdaaaaaauAEF4hPBEF4hPBEFPaPuD
PUsaVsaasaUsac sac sac 7aaaaaaIalaaaaaaa9NeOhzI7Yoaàaàaàaàaàaàaàaàaàaàaàa
àaàaàaàaàaàaàaàaàaàaaaaaaaaaaaaaaaaaaapaaa-EstSo 9RdSDOPQaabcdaaaaaaaaaaaaa...
Download