...arile vietii a oamenilor obisnuiti.Prima strofa, strofa-tema a poeziei, cuprinde exprimarea concisa, aforistica, a unor adevaruri general valabileVreme trece, vreme vine,Toate-s vechi si noua toateCe e rau si ce e bineTu te-ntreaba si socoate.Nu spera si nu ai teama,Ce e val ca valul treceDe te-ndeamna, de te cheama,Tu ramai la toate rece.Cu strofa a doua incepe comentarea fiecarui vers din strofa-tema, constituindu-se treptat un ansamblu de reguli si sfaturi de provenienta stoica.Singurul lucru folositor in viata este cunoasterea de sine, idee preluata din conceptia filozofului SocrateTu aseaza-te deoparte,Regasindu-te pe tine.Omul nu trebuie sa se lase atras de zgomotele desarte ale vietii, de iluzia fericirii, care este trecatoare ci trebuie sa se bazeze pe propria sa ratiune, lucida, pe recea cumpan-a gandirii.Incepand cu strofa a patra poetul introduce motivul lumii ca teatru, motiv larg raspandit in filozofia mitica indiana, dar preluat de la cugetatorul suedez Oxenstierna omul nu trebuie sa se lase angranat in spectacolul vietii, el nu trebuie sa se amestece in framantarile celorlaltiPrivitor ca la teatruTu in lume sa te-nchipuiJoace unul si pe patru,Totusi tu ghici-vei chipu-i,i de plange, de se cearta,Tu in colt petreci in tinei-ntelegi din a lor artaCe e rau si ce e bine.In strofa urmatoare poetul valorifica o idee preluata din filozofia lui Schopenhauer, portivit careia singura forma concreta a vietii omenesti este prezentul pentru ca trecutul e greu de reconstituit si viitorul greu de prevazutTot ce-a fost ori o sa fieIn prezent le-avem pe toate.Poetul introduce si motivul vanitas vanitatum, insistand asupra ideii ca spectacolul vietii este acelasi dealungul generatiilorAlte masti, aceeasi piesa,Alte guri, aceeasi gama.Incepand cu strofa a sasea se amplifica elementele de satira poetul vizand proasta alcatuire a lumii in care rasplata este in raport invers proportional cu meritulNu spera cand vezi miseiLa izbanda facand punte,Te-ar intrece nataraii,De ai fi cu stea in frunte.Viata intinde capcane, incercand sa atraga oameniiCa un cantec de sirena,Lumea-ntinde lucii mrejeCa sa schimbe-actorii-n scena,Te momeste in varteje.Poetul insista asupra singurei conduite posibile retragerea de pe scena vietii si transformarea intr-un spectator detasat, rece si ironic.Ultima strofa reia versul cu care se termina strofa precedentaTu ramai la toate receSe scoate astfel in evidenta si mai mult singura posibilitate de salvare a omului, atitudinea rece, fara iluzii in fata vietii aceasta este unicul drum, care ne scuteste de suferinte.Poezia se remarca prin claritatea ideilor si simplitatea exprimarii poetice. Remarcam si in aceasta creatie capacitatea poetului de a plasticiza idei abstracte astfel forta ratiunii este concretizata printr-o cumpana sensibila la cea mai mica schimbare vitorul si trecutul sunt a filei doua fete, deasemenea poetul foloseste un sir de antiteze rau-bine, trecut-viitor, vechi-nou, etern-trecator.Poetul creeaza un ontrast puternic intre rautate, minciuna, ura, ce caracterizeaza viata oamenilor obisnuiti si ratiune, luciditate, detasare, ironie, ce caracterizeaza conditia omului superior.Criticul literar Dumitru Popovici, facand o comparatie intre Luceafarul si Glossa, considera, ca autorul Glossei este un Hyperion condamnat sa ramana in societate si sa-si determine pozitia in copmplexul raporturilor sociale.PAGE PAGE 21212,.2FV0lr,aaaaa0JcHdhHh0J0Jaj0JUa6CJ5CJ5CJ CJ 2,.0PaNZaI...
Download