...i pentru ca dragostea nu e niciodata la fel. Nu s-au facut inca cuvinte, nu s-au inventat inca leacuri, nu s-a gasit inca cheia care sa deschida secretul iubirii.In literatura noastra Eminescu este fara indoiala cel mai mare poet al iubirii. . La inceput, cind negura vremurilor arhaice inca nu parasise spatiul ce va lua intr-un final forma pamantului, miturile cosmogonice scot la lumina aceasi procese de nastere a vietii crearea femeii si a barbatului, ca personaje primordiale ce vor trebui sa duca mai departe nepretuitul dar al vietii Valorificarea impresionanta a sensibilitatii iubirii din care se desprinde divin chipul femeii, reiese in mod profund din opera lui Eminescu.. Dragostea este sentimentul divin ce te poate ridica instantaneu in al 9-lea cer sau te poate arunca cu violenta in al 9-lea iad.Datorita dragostei neimpartasite, aproape toate poeziile de dragoste ale lui Mihai Eminescu descriu cu tristete acest sentiment. Poezia Ce este amorul il prezinta prin antiteze ce ii demonstreaza complexitatea.citez din poezie ,, Ce e amorul E un lung Prilej pentru durere Caci mii de lacrimi nu-I ajungi tot mai multe cere. la fel ca si in poezia ,,S-a dus amorul citez din operaS-a dus amorul, un amic Supus amindurora. Deci cinturilor mele zic Adio tuturora.Caracterul popular si profund uman al poeziei sale erotice raspunde aspiratiilor lui Eminescu inspre un inalt ideal de frumusete si puritate. La inceputul creatiei eminesciene, prezentele feminine se asociau, cu imaginea unor semidivinitati. Din acest nucleu se dezvolta cel putin doua din ipostazele caracteristice ale eroticii eminescieneprima este aceea a angelitatii feminine. O a doua caracteristica a eroticii este conceperea frumusetii feminine ca o imagine in lumea fenomenala a Frumusetii absolute. Dulcea frumusete a femeii este de fapt proiectia visului apolinic al daimonului. Madona lui Rafael este pentru Eminescu infatisarea unui vis, o creatie a gandirii, divinizarea frumusetii de femeie. Rafael, pierdut in visuri ca-ntr-o noapte instelata Suflet imbatat de raze si de-terne primaveri, Te-a vazut si-a visat raiul cu gradini imbalsamate Te-a vazut plutind regina printre ingerii din cer Si-a creat pe panza goala pe Madona Dumnezeie, Cu diadema de stele, cu surasul bland, vergin .. O, cum Rafael creat-a pe Madona Dumnezeie, Cu diadema-I de stele, cu surasul bland, vergin, Eu facut-am zeitate dintr-o palida femeie .. Poate de aceea erotica eminesciana este doar in mod exceptional o celebrare a prezentei iubirii si,in mod obisnuit, o evocare sau o invocare a ei prin amintire sau prin vis. Opus sensului armonizator al Erosului conceput ca principiu cosmotic, iubirea apare, in cateva din poemele eminesciene, ca aspiratie spre nefiinta, ca nevoie de autonegatie. In Inger si demon, fiecare din termenii cuplului reprezinta negatia violenta, totala, a celuilalt Ea un inger ce se roaga- El un demon ce viseaza Ea o inima de aur El un suflet apostat El in umbra lui fatala, sta-ndaratnic rezemat La picioarele Madonei, trista, sfanta Ea vegheaza. Cand nu e sete de extinctie, iubirea apare ca un rit de integrare in pierduta armonie cosmica, derecupera...
Download